"bărbații plâng" – 20030 rezultate
0.03 secundeMeilisearchConsuella Efrim
Sunt un picur de roua pe geamul spalat de o ploaie divina. Mi-au crescut aripi doar ca aiba ce sa-mi taie. M-au lasat sa vad doar ca sa vad ce nu pot avea... si totusi... sunt o forta a naturii, salbatica si timida in anotimpuri de o diversitate socanta uneori; sunt visul unui barbat care refuza sa ma gaseasca, sunt mama perfecta a unui copil care inca ma asteapta plangand, sunt sotia unui barbat care nu va stii niciodata ce a pierdut si speranta intr-un pumn de soare strans cu forta unui taifun. Sunt un strop de roua amestecat barbar cu ploaia divina ce iti curge din cand in cand pe geam... si uneori in suflet...
44 poezii, 0 proze
Ralu Nantu
am o mie de vise si un dumnezeu care le pune in ordine am putin mai putin de douazecisicincideani am parul balai am un plans de copil n-am inca un copil am un barbat pe care il scriu si care ma scrie am multe de scris acum va iubesc
6 poezii, 0 proze
Mihai Cantuniari
Mihai Cantuniari (n. 14 februarie 1945, București) este un poet și traducător român. Studii A absolvit liceul Matei Basarab în 1962 și Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale a Universității din București, in 1967. Opere publicate * Poezii, 1977 * Ultramar, 1978 * Plante carnivore, 1980 * Nova, 1980 * Amadeus, 1983 * Bărbatul cu cele trei morți ale sale din ciclul Omul ca iarbă, jurnal intim, memorii, 2007 Traduceri A tradus din C. Valejjo, Mario Vargas Llosa, și O. Lara.
1 poezii, 0 proze
Lee Miller
Inginer berotehnist, cu divorturi fericite la activ. Imi cresc singura barbatii.
3 poezii, 0 proze
Benedek József Mihály
Scriu în limba maghiară. Am publicat în mai multe reviste, și pe internet. În 2010 a apărut la editura T3 prima mea carte, cu trei piese de teatru, intitulat "Bărbații". O parte din prima piesă, cu titlul "Pas" a câștigat premiul 1. la Radio Literar. (Irodalmi Rádió) Această piesă a fost prezentată pe mai multe posturi de radio. Adresa web: pieseradio.ablog.ro
5 poezii, 0 proze
barbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
Alexandra Velescu
Andreea Stafie. Studentă la Actorie, Universitatea de Arte "George Enescu", Iași Iubesc oamenii, detaliile, arta, mirosul cărților, femeile frumos îmbrăcate care merg la operă, bărbații tăcuți, politicoși, cu voce răgușită, ce se întâmplă în autobuz, pe câinele meu Rocky, bomboniera mea cu flori uscate și cercei, eșarfele, pianul lui David Nevue, Turgheniev, filmul "Modigliani", anticariatele în care cântă violoniști cu o expresie mai tristă ca a mea Detest aceleași chestii messengerID: dee_xtrem_dream
18 poezii, 0 proze
Denisa Ispas
Am 24 de ani (sunt mare!), locuiesc undeva departe impreuna cu fericitul consort, imi plac o groaza de lucruri, mai ales ironia si sarcasmul, cartile, cafeaua, apa de orice fel (de la ocean la cada plina), fotografia, palavrageala serioasa sau nu, somnul si soarele. Nu (mai) fumez, nu colectionez fluturi, nici barbati, sunt aproape maritata (puie-v-a dracu' sa-mi ziceti tanti ca va strang de gat!), nu-mi plac mitocania si certurile degeaba, nu-mi place frigul decat daca e si zapada, nu trag cu tunul, nici cu urechea si mi-e frica de avioane.
4 poezii, 0 proze
Dumitru Bordeianu
Dumitru Bordeianu s-a nascut in 15 august, in anul 1921, in Draguseni, judetul Botosani, avand sa creasca sub si sa se bucure de obladuirea Maicii Domnului, atat in familie, cat si in cele mai intunecate incercari ale vietii. De mic simte duhul Ortodoxiei mangaindu-l si ocrotindu-i pasii spre o viata bineplacuta lui Dumnezeu. Urmeaza cursurile scolare in satul natal, iar liceul la Falticeni si Storojinet, cand intra in Fratiile de Cruce (1939). O data cu declansarea razboiului, cu pierderile teritoriale suferite de Romania, este mobilizat si lupta pe front, pana la Cotul Donului, fiind decorat cu medalia „Barbatie si Credinta”. Dar cu sine, cu dusmanii neamului si ai lui Dumnezeu avea sa dea marile batalii mai tarziu.„Bandit, dusman al clasei muncitoare” In 1946, fiind student al Facultatii de Medicina din Iasi activeaza in randurile Miscarii Legionare – „legaturi, informatii, sedinte, disciplina, pregatire, curaj”* – in cadrul Centrului Studentesc in „lupta fara compromis impotriva a...
0 poezii, 0 proze
Eutropius
Eutropius (sec. IV. d.Hr.) a fost un istoric roman. A scris în jurul anului 367 compendiul Breviarium ab urbe condita în 10 cărți, în care tratează istoria Romei de la începuturile ei până la împăratul Valens (364-378), valoros mai ales pentru studierea evenimentelor petrecute în Dacia în secolele II și III. Eutropius susține în mod neîntemeiat că, la data colonizării romane a Daciei, aceasta fusese secătuită de bărbați și că, odata cu trupele romane a fost retrasă din Dacia și populația romană (271). Poziția lui Eutropius este apropiată de tradițiile istoriografiei senatoriale, care preconiza o monarhie moderată. Numele de Eutropius este forma latinizată a numeului grecesc Ευτροπιος (Eutropios), care se trage din cuvântul grec ευτροπος (eutropos), care înseamnă "versatil"
1 poezii, 0 proze
bărbații plâng
de Silvia Goteanschii
bărbații plâng ca pietrele în valuri ce unduiește lacrima la maluri și trec lăsând durerea-n mii de spații cine a spus că nu mai plâng bărbații?! bărbatul primul a văzut pământul a plâns amar o...
Moarte și viscol
de Sven Hassel
Un răpăit metalic, surd, răsuna în liniștea înghețată. Și zgomotul bocancilor asemeni unor salve. Câinii scheunau, bărbații plângeau, copiii scânceau, iar femeile se înălțau încremenite în ultimele...
mă lupt cu miei
de Zburlea Ariana
*cuvântul acnei nu există, practic, dar emoția acestei poezii nu poate respira fără el. sunt gol sunt trist senzual plin de contraziceri și vulturi care-au văzut multe ceruri și acum 's atei...
Odă agoniștilor. Muza
de florian abel
Stă privind la ceruri, bleagă și suspină pe alee, O ființă cam ciudată cu pretenții de femeie; Așteptând fără busolă la un pas de disperare, Să-ntrevadă-n plină ceață strategia viitoare. Este vorba...
Bărbații nu plâng?
de Emil Tudorache
Bărbații nu plâng? Femeile nu sunt și ele odată frumoase? Doar că budoarul masculin în care se retrag E pavat cu frustrare, metafore și alambicări plicticoase. Femeile plâng pentru noi citind poeme,...
Când plâng barbații ...
de Ovidiu Oana
Am plâns șiroaie de sudoare Cu lacrime în ele prinse, Sau picuri ce-au udat ogoare, Pe fețe și prin bărbi prelinse. Și am mai plâns în nopți și-n cuget, Când ei ne secerau strămoșii. Au nu văzut-ați...
Doar femeile plang...
de Cristina Tomosoiu
Barbatii nu plang niciodata Dar n-au nici de ce sa o faca: Ei au brate, picioare si pumni, Ei sunt duri, salbatici, nebuni; Ei nu simt nici durere, nici dor, Ei nu stiu sa sufere asa usor; Ei traiesc...
lacrimi de ceară
de Dumitru Sava
mereu îmi spuneai că bărbații nu plâng nu ți-am văzut o lacrimă pe obraz tată le adunai scrâșnind în privirea aia cu care ai adunat toate drumurile și rănile rusiei în picioare să execuți ordinul...
liber la plâns
de Macovei Costel
plângi maică, nu te rușina bine dar bărbații nu plâng niciodată poți s-o crezi sau nu, dar numai tainițele gândurilor știu câte potopuri le-au răvășit sufletele lumea-și plânge doar moartea și puțini...
Flori de mort
de Toader Ionut Daniel
Plângeau toți de cum risipeau pragul ușii veștejite Și decojite de pasul greu al morții de zmoală. Femeile cădeau primele cu tot cu florile pitite După hainele lungi pătate cu un machiaj negru, de...
