"atât (cât) va fi scris" – 20347 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
LBLaura Botusan
Buna tuturor! Ma numesc Laura si am 17 ani.Sunt eleva in Colegiul National Gheorghe Lazar si pot spune cu tarie ca sunt mandra sa fiu ~ LAZARISTA ~ !! Cei din jur spun despre mine ca sunt o fire originala si creativa.Consider ca in viata,nimic nu poate fi de neatins,si de aceea mottoul meu este : DACA VREI CU ADEVARAT POTI! De mica pasiunea mea,a fost sa scriu si sa compun atat versuri cat in special proza.Sincera sa fiu nu imi pot imagina viata fara e creea....mai multe a-ti putea afla citindu-mi scrierile..sper sa va incante si astept pareri sincere...cam atat despre mine..bye bye :)
1 poezii, 0 proze
ADAna Maria Damoc
Născută: întrun sat reședință de comună a jud. Iași, școală absolvită:prea puțină pentru a ma crede om de litere.........doar școala primară. 8 clase adică....nu că nu aș fi vrut mai multă invățătură dar mai mult nu s-a putut(nu vreau sa spun de ce) Publicații:Ziarul local Viitorul- dacă se pune în calcul și la fel în revista Împreună- o revistă pentru persoane cu dizabilități(scurte articole și poezii) Planuri de viitor:să obțin cât de cât aprecierea pe www.poezie.ro și să demonstrez că pot oferi mult mai mult decat și-au inchipuit unii...... Gânduri după care mă ghidez: Sunt cu atât mai optimistă cu cât viața mă încearcă mai mult...Caut înțelesuri chiar și-n cel mai infim fir de nisip,dar rămân atâtea intrebări fara raspuns...De va fi o viață lungă îndelung voi cauta viața și sensul ei(în oricare parte o fi el) Viața merge înainte...indiferent că o voi face târâș ori grabiș, dar o voi face și eu! Fiind mereu aceeași!
1 poezii, 0 proze
BBBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
Gerocob
Pasionat de cuvinte, fie că sunt în stare naturală, fie că sunt cultivate: atât timp cât transmit ceva, înseamnă viață. Cu gust de verde, sau în maroniu tomnatic, sub raze de soare văratic, sau împins în albul fulgilor de nea, rămân pentru mine izvor. Îngenuncherea mea, în a bea de aici, nu e nimic mai mult decât setea imensă, pierdută din existența atâtor ființe. Nu caut iluzii, nici risipire, ci sunt aici, ca umil rod, al viețuirii... Mi-ar plăcea să vă spun că mâine voi fi alfel. și mai sus. Însă, atât timp, cât orizontul îmi definește căutare, mă bucur că sunt.
21 poezii, 0 proze
Mariana Roman
Cand ma uit la cer, ma gandesc ca de acolo vin; cand ma uit la pasari, ma gandesc la zborul meu de odinioara; cand calc pamantul, ma gandesc ca sunt tot ceea ce este el si voi fi atata vreme cat va fi si el. Aceasta este biografia mea!
12 poezii, 0 proze
BRBoruntea Cristian Renato
Experienta literar oficila nu am,nu detin mari premii literare si nu am o sumedenie de carti scoase.Sunt student la Facultatea de Chimie din cadru Universitatii Politehnice Timisoara si cred cu tarie ca talentul literar nu e conditionat de domeniu pe care il alegi,insa important e in ce se va converti el in timp.Voi incerca in perioada ce urmeaza sa demonstrez atat cat imi va sta in putinta acest lucru.
9 poezii, 0 proze
SLserban dacia lavinia
E greu sa iubesti cand nu esti iubit Stii ca esti viu dar simti c-ai murit Incerci sa te minti ca poate totusi te iubeste Dar nu intelegi de ce mereu te raneste Tu cauti o iubire perfecta, T-i se pare ca a ta e mult prea defecta Dar iubirea ce-o cauti nu exista, Si nu are rost sa fii trista Iubeste ce ai, ce vezi, ce simti Si nu incerca in zadar sa te minti Iubirea ce-o cauti n-ai s-o gasesti Si ce daruiesti, inapoi nu primesti Dar si cand se intampla sa crezi ca ai gasit-o Iubirea pe care mereu ai dorit-o Fii fericit atat cat o ai Primeste dar nu uita sa si dai! Si cand va pleca lasa usa deschisa Chiar daca inima ta e distrusa Ca alta iubire pe ea va intra Si viata si inima-ti va lumina!
1 poezii, 0 proze
CVCesar Abraham Vallejo
Cesar Abraham Vallejo s-a născut la 16 martie în 1892 în Santiago de Chuco, un orășel izolat din Nordul Peru-ului. Bunicile erau indience chimu, iar bunicii, printr-o stranie coincidență, erau amândoi preoți catolici. A fost mezinul unei familii cu 11 copii și a crescut într-un mediu extrem de religios. În 1910, Vallejo intra la Școala de filosofie și litere de la Universitatea din Trujillo, dar trebuie să o abandoneze din lipsa banilor. Între 1908 și 1913 a intrerupt studiile de mai multe ori, lucrând totodată ca profesor sau ca funcționar într-o plantație de zahăr. Cu această ocazie va cunoaște viata infernală și munca din zori și până la asfințit a peonilor pentru câțiva centavos și un pumn de orez. Acest episod îi va inspira atât poezia cât și orientarea politică. Vallejo se întoarce la Universitatea din Trujillor, la studii de literatură și drept, citind cu nesaț cărți despre determinism, mitologie și evoluție. După ce primește masteratul în literatură (1915), el continuă...
13 poezii, 0 proze
Dragos George
Cel mai tare mă înspăimântă o pagină goală....Senzația e acutizată de liniuța care pâlpâie în colț așteptând, cerând să-mi deșert desaga gândurilor ...Mă sperie pentru că nu știu ceea ce va ieșii, unde mă voi transporta scriind, dacă voi reușii sau nu să redau sau să transmit paginii goale ceea ce simt sau trăiesc sau văd.. Deocamdată scrisul e pentru mine ca o exorcizare... Îmi alungă inexprimabilul... Cu toate că am dorit să urmez un profil umanist atât în liceu cât și la facultate, viața a hotărât să mă facă inginer...
4 poezii, 0 proze
BHBogdan Petriceicu Hașdeu
Se trage dintr-o familie boierească de cărturari din Basarabia, născut la 16 februarie 1836(o alta variantă propusă este 26.02.1938) în preajma Cetății Hotinului, în satul Cristinești, ca fiu al boierului naționalist și savant Alexandru Hajdău. Atat tatăl său cât și bunicul au scris, e adevărat, în rusește, însă au abordat subiecte din universul românesc (folclorul și istoria națională). Înaintașii săi erau cărturari poligloți. A primit primele învațături în Polonia, unde tatăl său era professor. Bogdan vorbește de mic limbile română, polonă și rusă. Părinții se stabilesc în Basarabia, unde va învăța la un liceu din Chișinău. Apoi frecventează Universitatea din Harcov, preocupat de amoruri trecătoare, dar și de studiu. În această perioadă citește enorm; în timpul serviciului militar, de trei ani la cavalerie, ia parte la războiul din Crimea, dar demisionează din armata în 1856, când se anexează sudul Basarabiei la Moldova. El a trecut în acest ținut ca să scape de protecțiunea...
24 poezii, 0 proze
atât (cât) va fi scris
de Ela Victoria Luca
nu, darius, nu vreau să îți fac portretul, habar nu am să pictez. și ce dacă am fost la cerc de pictură, și ce dacă te-aș putea schița în feluri și chipuri, ți-aș da în fiecare secundă alte nuanțe,...
călător
de Stanica Ilie Viorel
îți poți închipui că a fost un început, dar început nu a fost, altfel n-ar exista noima facerilor, căci facerile n-au fost să se atingă, ci doar să fie un pământ și un cer și tu între ele. un joc...
Ziua doi
de chelaru adrian
Pe vremea aceea, aproape în fiecare zi miroase a cireși înfloriți. Nu mai țin minte de ce anume. Poate așa era pe atunci, aerul avea o aromă naturală deosebită sau, cine știe, memoria pur și simplu...
PAȘI PE ZÃPADÃ
de Elena
Urme de pași pe zăpada slab luminată de lună. Aș vrea să știu unde duc. Aș vrea să știu ce scriu urmele de pași pe zăpadă în monotona lor înșiruire. Și pornesc de-a lungul liniei șerpuite ce se...
De unde vine OBISMAR
de RAPCEA ROMULUS
De unde vine, de unde vine acest OBISMAR? Toată lumea vrea să știe. Tocmai de aceea m-am decis sa scriu aici, iar în cazul în care cineva mă mai întreabă de unde vine sau ce înseamnă acest OBISMAR,...
Dobrescu, Securitatea și Ceaușescu care se crede Ceaușescu
de Aurel Sibiceanu
Motto: Securitatea nu a existat. A existat doar o țară cu prea multe lichele, În care cozile de topor Creșteau direct din copaci (Adrian Alui Gheorghe) Precizare: Amintirile și comentariile de aici...
MCC, iluzii subvenționate
de Paul Bogdan
Liviu Nanu are o obsesie cronicizată: Revista Poezie.ro. A consultat experți în materie, tipografi și a adunat lângă el un număr relaxant de colaboratori care ar putea, prin voluntare eforturi, să...
Scrisoarea unui functionar
de Mihaela Rascu
Stimate contribuabil, Înțeleg că solicitarea dvs. este cea mai urgentă și trebuia rezolvată încă de ieri și bineînțeles că știu că trebuie să vă stau la dispoziție în orice moment ca să vă rezolv pe...
Scrisoare catre preotime
de Tristan Lasfar
Inalta si $fanta preotime, Nici nu stiu cum sa incep aceste randuri…. Cu plecaciune, cu sarutari de maini si antebrate pana sus la coate, cu matanii, cu inchinari repetate….? Cum sa incep? Poate ca...
Scrisoare luată de vântul răsturnării
de Codrina Verdes
Dragă Mi, știu că ai așteptat cuvintele mele astăzi. Presupun că fără obișnuitul schimb de replici, hrana ta, a fost fadă. Să-ți spun în schimb, cum a fost a mea. De dimineață, mi-am sorbit cafeaua...