"ascet potrivnic " – 925 rezultate
0.01 secundeMeilisearchKabir
Kabir este discipolul renumitului ascet hindus Ramananda. Kabir se numără printre cei mai mari poeți din lume, biografia lui Kabir, însă, este înconjurată de legende contradictorii, neputându-se avea încredere în nici una dintre ele. Unele au o sursă hindusă, alta musulmană, susținând că a fost ba sufi, ba un sfânt brahman. Numele lui e o dovadă convingătoare că a provenit dintr-o familie de musulmani și cea mai probabilă variantă este cea după care Kabir a fost copilul natural sau înfiat al unui țesător musulman. Kabir a fost mai mult decât un poet, a fost un om al spiritului, un înțelept, un reformator religios și întemeietorul unei școli care numără și azi aproape un milion de hinduși, dar Kabir rămâne pentru noi poetul mistic. Kabir a urât orice exclusivism religios și a căutat mai înainte de toate să-i inițieze pe oameni în libertatea divină. În paralel cu viața lui interioară de iubire și închinare, cu expresia ei artistică în muzică și cuvinte – căci a fost un muzician la fel...
56 poezii, 0 proze
Bhartrhari
biografie prezenta in cadrul siteului www.respiro.org: Personalitate fascinantă, Bhartrhari este descris de enciclopedii ca fiind simultan și/sau succesiv filosof, poet, gramatician și yogin. Născut spre finele secolului 6 e.n. într-o familie nobilă în Ujjain, unul din cele șapte orașe sacre ale hindușilor, oraș descris de Kalidasa ca fiind “căzut din cer pentru a aduce cerul pe pămînt”, viața lui Bhartrhari este presărată de legende. Într-una dintre ele, Bhartrhari este un rege foarte înțelept și credincios care primește de la un ascet un amarphal, fruct miraculos care-l face nemuritor pe cel care-l mănîncă. Regele care-și iubea foarte mult nevasta, consideră că aceasta, prin credința și frumusețea ei, merită fructul mai mult decît el și i-l face cadou. La rîndul ei, regina, care-și aprecia foarte mult fratele, i-l dăruiește lui. Fratele reginei era îndrăgostit nebunește de o prostituată și într-un moment de generozitate amplificată de aburii beției i-l dă acesteia. Prostituata...
1 poezii, 0 proze
ascet potrivnic
de Valeriu D.G. Barbu
să pun botniță porilor, să-i port în lesă, prea dau să muște din viață dorurile-mi sunt lăutari din ceară veche pe o barcă din hârtie și Soarele lunecă mai aproape astăzi . ceva stă să se-ntâmple, o...
Vânturi 6
de Saint-John Perse
Pentru Atlanta și Allan P. 6 «Beat, spuneai, mai beat, de a renega beția...» Un om încă se scoală în vânt. Vorba scurtă ca un pocnet de os. Piciorul de-acum gata s-o ia din loc... «Ah!...
Despărțirea lui Dionyssos de Apollo
de Bogdan Cristian Blascioc
Așa grăit-a Zarathustra a lui Fr.Nietzsche debutează cu \"Prologul lui Zarathustra\", secțiune care marchează sfârșitul celor zece ani de asceză ai înțeleptului antic, altul, bineînțeles, decât...
Algoritm de seară
de Maria Elena Chindea
când m-apropii de oameni respirația mea devine casabilă unii au muchii diamantul nu mângâie îmbrățișarea cade răpusă în sângele meu acid ascut cuvântul plante agățătoare gândurile au nevoie de...
Pământ în Serbia
de florian stoian -silișteanu
Oamenii caută viori scumpe și vechi să le vândă fiecare cântec e ca soarele cresc niște ierburi înalte la drum se arată albina afară e frig spune-i Doamne nu încerca străine să cânți vezi bine...
Lumea mov
de Andrei Adina
Totul depinde de un cuvant…poate un gest…sau o privire…Stiu ca mai e un singur pas…si doua alternative: zbor sau cad. Nu stiu ce ar fi mai potrivit. Inca ezit…Nu-mi mai e frica…Nu stiu de ce mi-ar...
Strigarea unuia de prin sat
de Marius Marian Șolea
Strigarea unuia de prin sat Bă, farfuzo, de ce nu stai, mă, la o taină?! freca-ți-aș cu obrazu’ aspru inima buricului, pe direcțâia în sus! plimba-m-aș cu brișca peste pielea ta lucioasă, floierând!...
Strigarea unuia de prin sat
de Marius Marian Șolea
Strigarea unuia de prin sat Bă, farfuzo, de ce nu stai, mă, la o taină?! freca-ți-aș cu obrazu’ aspru inima buricului, pe direcțâia în sus! plimba-m-aș cu brișca peste pielea ta lucioasă, floierând!...
Dintre poeziile lui Valeriu Barbu (49)
de Maria Tirenescu
mai 2008 1. «nu exist» nu, nu exist, nici nu pot fi fără proiecția în ochii tăi… – între două iubiri eram o părere acum bărbat și om crescut din inima ta… dacă mă uiți dispar ca și cum ai stinge...
Obsezidire cuvant cu cuvant
de Maria Zirra
Esti transparent, te intinzi peste mine ca imaginea din oglinda, un fel de celofan de la sandwich cu aripi stranse de libelula si fulgi de zapada inchistati in corp. Prin tine ascult unghiile partii...
Ascet
de Carmen Sorescu
Ascet Sunt un ascet fără noimă, ce mă scald prin Ecuația vieții tale fără răspuns la chipul meu Ce-i dus departe, risipit, ca niște foi volante Mă doare trecerea prin zeul epifan Sunt un ascet fără...
Ascet la baraca de tir
de Gellu Naum
Dimineața și seara stăteam la baraca de tir câștigam obiecte lei albi pe care îi dăruiam cu generozitate odată a venit o persoană care avea sprâncene pictate o iubeam nemaipomenit așteptam să-mi...
Ai mască de tânar ascet
de Silviu Somesanu
Stătea lângă scară, arăta bine Avea părul brun, ochii sprințari, Pe deget un inel cu rubine Fixa raze printre crengi de arțari. S-a uitat către mine mirată N-avea timp, era lume prea multă Și din...
A fi erou sau ascet
de Theea Alba
A FI EROU SAU ASCET înfruntând valurile cu mâinile goale ………………………….. mă adăpostesc de furtună în burta unui pește imens ………………………………… construiesc o cetate în inima altei cetăți în inima altei...
Ma intreb si eu mereu , e ascet sau e ateu?
de valeria tamas
Sa stiu raspunsul mi-este greu De-aceea te intreb discret De ce cu soata e ascet Cu secretarele ateu?
quo vadis homine?
de mihai curtean
un ascet stă în piața orașului nemișcat prin fața lui trec bărbați și femei se uită la fețele oamenilor și vede cum în femei se ascund tații lor în bărbați se ascund mamele lor femeile în bărbați...
Aleteia
de Burghelea Felix
Ca un ascet de piatra inchistat, incrustat de chemari catre Tine O, Doamne, catre Tine Intreita Statuie a sublimei virtuti, datatoare de har; sufletul meu lipsit de cotloane tenebroase se chinuie sa...
părăsire
de Ion Mosteoru
am o față de ascet încălțată-n boconci ochii mei-vulturi reparați în aer creanga mâinilor unghiulară cimento-fag ploaia tot mai stufoasă și totul în jur tot mai statuie lizieră vecina... precum...
