"apoetul" – 334 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMorais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
Vincenzo Monti
"...Vincenzo Monti, pe care contemporanii săi l-au socotit drept cel mai ilustru poet al neoclasicismului, e apreciat azi ca un extrem de rafinat și subtil literat, iar opera lui e evaluată în funcție de aportul pe care l-a adus la îmbogățirea limbajului poetic și la crearea unui nou gust, prin felul în care a preluat reînnoind tradiția clasică, prin diversitatea de tonuri, imagini, scheme și formule ale literaturii europene moderne pe care autorul și le-a însușit, transmițându-le unor poeți adevărați, unui Foscolo și chiar și unui Leopardi. Activitatea literară extrem de bogată și variată a lui Monti, care îmbrățișează mai toate genurile literare, de la canțone și sonete până la poeme polemice, politice și encomiastice, fără a neglija nici tratatele teoretice referitoare la limbă, își vădește de la bun început caracteristicile: poezia sa este în mare parte o poezie ocazională, legată de evenimentele vremii (...). Dar observarea atentă, de spectator și nu de părtaș al evenimentelor ce...
1 poezii, 0 proze
Leonardo da Vinci
Leonardo da Vinci (n.15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia - d. 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Franța) a fost un pictor, sculptor, arhitect și om de știință italian. Om de spirit universal, în același timp artist, om de știință, inventator și filozof, Leonardo încarnează spiritul universalist al Renașterii și rămâne unul dintre oamenii cei mai importanți din acea epoca. Aportul său deschizător de drumuri în artele plastice și forța lui de anticipare, neegalată vreodată în întreaga desfășurare istorică a științei, sunt caracteristice uriașei sale personalități, de care a fost permanent conștient. Leonardo a scris în însemnările sale, cu un an înaintea morții, cuvintele cu vibrație de bronz: "Io continuerò" ("Voi dăinui"). Leonardo s-a născut la 15 aprilie 1452, nu departe de Florența, în mica localitate Anchiano, fiind copilul nelegitim al țărancei Catarina și al lui Pietro, fiul notarului din orășelul Vinci. Cele mai frumoase clipe ale copilăriei și ale adolescenței, Leonardo și...
8 poezii, 0 proze
apoetul
de Ovidiu Vasile
apoetul Ce este acela care Prinde-a scrie poezii? Când șuvoiul de cuvinte E prea gros pentru-a vorbii. Stă să dea pe dinafară Să se piardă caun fum Dar penița îl salvează Și-l redă aici și-acum!...
Lupta lui Apoet
de Ovidiu Vasile
Lupta lui Apoet Hărțuit din ignoranță De poeții cei cu pene Apoet, ridică scutul! Nu se-ascunde, nu se teme. Scutu-i, eclipsând lumina Protejându-i de orbire Þine-n loc poeții-n loje Căci l-ar...
plecat-a poetul
de Oana Mioara Arhip
picuri cadent funerar în litere albe ne-așteaptă poetul în ultimul palimsest solitar el scrie plecarea cu-ncetul în liniștea rece-ntristarea coboară silabele moarte șlefuiesc iară iambul atârnă-ntr-o...
prolegomene la un plan de acțiune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
de Bogdan Geana
acum că se lăsa întunericul își făceau apariția înveliți în ghirlande electrice de crăciun, cu găleți, iar în găleți aduceau pepite de la mici la foarte mici de care, pe drum se prinseseră zvonuri...
teama
de ovidiu cristian dinica
mirosul dulce al apretului de casă curs în tifonul prin care se strecoară lumina influența cosmică a tăcerii brațele albe ale mamei din care fuge chipul copilăriei separat de maturul ce nu are...
Blic
de Burlacu Ioan
Mă port cu mănuși pline de mirosul apretului reavăn dau la o parte conveniența existenței atât de subțire ca o palidă excrescență tăiată secvențial și parcă aș mai păsui-o un timp chiar dacă ochii...
confesiune
de FLOARE PETROV
milionară în vise și dorințe îi dau lumii aportul fundamental transform în credință bizare neputințe sunt ultimul boem sentimental. nu îmi tratez destinul superficial dezleg mistere și extrag iubirea...
... în ochi
de Miclăuș Silvestru
văd în ceață pentru că-mi arunci în ochi de cel puțin trei ori pe zi praful vorbelor tale nemulțumită de aportul meu în sânul familiei la fel ca tine toți cei pe care-i întâlnesc pe calea...
Dragoste rebelă
de sava mircea
Motto: Prima dragoste nu se uită niciodată. ( la această poezie și-a adus aportul și Victoria Chitoveanu pentru care îi mulțumesc ) Era târziu și era seară Când lumea în case se aduna Și...
Already Left
de Adela Setti
și parcă te-ai desprins dintr-o peliculă mai precis adio lenin în măsura în care apretul stârnește dorul nedeslușit de zorii cu obraji unul cald altul răcoros și ceașcă de ceai aș putea să mă leg...
Statuia.
de radun gabor
Dimineața m-am trezit statuie din cap până-n tăblia patului eu credeam că statuile se fac doar marilor învățați ai lumii pentru aportul lor adus omenirii fierb la rece ideea și mă tot frământ ce să...
resturi între dinți
de Macovei Costel
prădător urmărind victima până la epuizare toate zilele mi-au căzut pradă fără a-și aduce un aportul la vitalitatea sufocată de oboseală caravana cuvintelor străbate cerul gurii plin de osemintele...
mi-e iarnă
de Rodica Lupu
mi-e iarnă în suflet și ninge cu gânduri viscolind în liniștea zilei cuvinte se reazemă de mine primind cu dalb aportul iernii știind că-n rătăcită clipă rămas-a ne`nghețată suflarea iubirii mi-e...
Triajul gândurilor
de Ivășcan Horia
Gândurile îmi curg Asimetric De o parte și de alta medianei După care, Cântărite, măsurate Fiecare in parte Devin, Cele de zi Teorii Cele de noapte Apostulate Cele scurte Gânduri de viață Cele lungi...
Eu nu mi-s Eminescu
de Nextmarius
Nu sunt poet și nici n-oi fi, Veacuri la rând de aș trăi, Doar unul fost-a Eminescu, Iar eu nu-s nici măcar un ... escu. Fost-a Poetul criticat, De unii chiar admonestat, Făcut de mulți în fel și...
Un cărucior, o targă, flori uscate
de Adrian Munteanu
un cărucior o targă flori uscate dintr-un mănunchi ce-a otrăvit buchetul priviri de ceară întregesc banchetul secatelor miresme de agate peste culori s-a așternut apretul și-n sala lungă vaierul se...
