Poezie
Lupta lui Apoet
poem de luptă
1 min lectură·
Mediu
Lupta lui Apoet
Hărțuit din ignoranță
De poeții cei cu pene
Apoet, ridică scutul!
Nu se-ascunde, nu se teme.
Scutu-i, eclipsând lumina
Protejându-i de orbire
Þine-n loc poeții-n loje
Căci l-ar soarbe, din privire.
Asmuțiți, de conjunctură
Și de reguli memorate
Închinați de mici, la idoli
Și la slavele deșarte
Într-o luptă pacifistă
Pentru marea consacrare
Concurență inegală
Într-o pace, luptătoare
Vin din urmă, grămăticii
Vin să-l stingă, cu dreptate
Lansatori, de reguli clare
Dar lumina, n-are spate
Iar în doze potrivite
Încălzește, dar nu arde
Apoetul o așterne,
Peste scut și peste arme
Pace bună, pace vouă!
Poezia, e perenă
A-poeților e slova
Și-apoi liniștea eternă.
001974
0
