Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"am învățat să mă doară apoi m-am obișnuit"22197 rezultate

0.07 secundeMeilisearch
41 rezultate
Delicventa_juvenila

Delicventa_juvenila

ColecțieRubrică4 texte

M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]

de oricealtceva

Albert ToderascuAT

Albert Toderascu

AutorAtelier

ma alatur acestei lumi pe 22 februarie 1990 undeva pe la 3 noaptea. copilaria mi-o petrec in stuhulet un satuc mic , printre campii , dealuri si paduri. printre flori , pasarele si crucile din curtea Bisericii. scoala generala 1=4 o termin in satul natal apoi pentru 5-8 merg in satul alaturat Ranceni. la 14 ani merg la liceu , liceul teologic ortodox din Husi. facultatea de teologie la iasi unde si sunt acum in anul 2! briza artei m-a cuprins odata ce am citit primele poezii de Mihai Eminescu si cu primele basme populare invatate in scoala! peste gradinita am sarit deoarece am fost doar o singura zi si apoi nu am mai mers , deoarece mai vroiam sa prelungesc copilaria si oricum atunci mi se parea o pierdere de timp , cand padurea ma invata mult mai multe! actualmente sunt student, intru mai tot timpul in controverse cu profesorii , pentru ca nu sunt deschisi la concepte noi , la moduri noi de a percepe lumea! cidat e ca sunt singurul din anturaj care am o perceptie despre lume mai...

14 poezii, 0 proze

Adriana GeorgianAG

Adriana Georgian

AutorAtelier

Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...

3 poezii, 0 proze

AB

Alexandra Bucur

AutorAtelier

M-am nascut in 91', am vrut la scoala de la 6 ani. Am invatat bine, se putea si mai bine, dar eram prea visatoare ca sa vreau sa fiu cea mai buna...sa lupt pentru mai mult. La 14 ani am plecat la liceu...acum am 16 ani...si sunt inca o visatoare.Imi place sa citesc, sa ma plimb prin parc...si sa compun poezii. Dar sunt doar amatoare.

2 poezii, 0 proze

nicolae costel alinNA

nicolae costel alin

AutorAtelier

Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)

78 poezii, 0 proze

RN

Roman Ionela Nicoleta

AutorAtelier

Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...

6 poezii, 0 proze

Ana Leibovici HutanuAH

Ana Leibovici Hutanu

AutorAtelier

Biografia poeziei mele cuprinde anii 1994-1998, adică între 15 și 19 ani. ...După aceea am fost mult prea ocupată să-mi trăiesc viața, așa cum a fost ea până acum, cu bune și cu rele. De ce scot la lumină toate acestea la 30 de ani? Nu m-am gândit, poate pur și simplu le-a venit vremea sau mai degrabă pentru că cineva m-a învățat să nu-mi fie rușine de ceea ce am fost, fiindcă am devenit astfel un om mai bun. M-am reîntors la cuvintele simple. Vreau să mă scutur de mantia îmbâcsită a expresiilor savante - intelectualitatea nu stă în utilizarea câtor mai multe neologisme și în fluturarea superiorității în fața prostiei. Înainte de toate suntem oameni, avem cu toții momente memorabile de prostie, de naivitate, de neputință, când toată școala pe care am facut-o se reduce la un "ăăă..." paralizant. Vreau să îmi redescopăr umanitatea, cu toată stângăcia ei. Vreau să uit în aceste momente de meseria mea și de ochii celorlalți. Nu vă place, nu vă uitați. Mă mândresc cu faptul că sunt doar un...

28 poezii, 0 proze

Mihaela LicaML

Mihaela Lica

AutorAtelier

Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!

1 poezii, 0 proze

Mădălin FarcașMF

Mădălin Farcaș

AutorAtelier

Nu sunt genul care să-și vândă viața în cuvinte frumoase. O trăiesc, o desfac, o înțeleg pe bucăți — uneori prea bine. Am învățat mai mult din nopți decât din zile, mai mult din greșeli decât din oameni. Nu caut sensuri complicate, dar nici nu mă mulțumesc cu minciuni simple. Simt mult, spun puțin. Observ tot, dar aleg ce contează. Nu sunt pierdut — doar în proces. Nu sunt rece — doar atent unde mă risipesc. Dacă mă înțelegi, bine. Dacă nu… nici nu trebuie.

4 poezii, 0 proze

Ioan StoenicaIS

Ioan Stoenica

AutorAtelier

I am my soul, and I have my brain to help me with that. Doar o parte din mine. Ma intereseaza sufletul uman cu toate sentimentele lui (din care sunt atatea de invatat), scrisul si fotografia, care imi permit sa exprim dragoste si bucurie si frumusete si tristete, si bicicleta mea iubita, care ma face sa zbor liber pe drumuri de caramida galbena ce duc catre cer... Mai erau teatrul si tangoul si parca si muzica, dar cred ca pana la urma e vorba de orice ma poate ajuta sa simt si sa exprim sufletul, orice ma poate ajuta sa invat si sa fac sa creasca mintea...

30 poezii, 0 proze

L

Laura

AutorAtelier

M-am nascut acum 14 ani intr-un orasel de provincie.Am inceput sa scriu de cand aveam 10 ani.La inceput scriam doar pt mine,dar la varsta de 13 ani mi-am publicat niste poezii si chiar proza in revista scolii la care invatam(gen nr.6 'Anisoara Odeanu' din Lugoj),unde am fost,pentru un timp si redactor-sef.De cateva luni nimeni nu mi-a mai citit creatiile pentru ca am fost nevoita sa ma mut ina poi in Sighet,orasul meu natal.Aici nimeni nu apreciaza cu adevarat tinerele talente,iar acest lucru este complet in dezavantajul meu.

5 poezii, 0 proze

am învățat să mă doară apoi m-am obișnuit

de maricica frumosu

iarăși încurc somniferele cu liniștea îmi plac avioanele cum altfel s-ajung în cer? tu strigi \"deschide aripile\" dar eu uit și cad știu pe de rost toate decolările și ultima scrisoare am pierdut...

PoezieAtelier

Dialog cu mine însămi

de Maria Prochipiuc

Þi-am pomenit numele poate prea des cu tine și despre tine, cu tine și mai puțin despre mine, e doar semnul că ești pe cerul acesta cald și ghețurile se vor topi și inimile strânse mănunchi încep să...

ProzăAtelier

Eu si prietenul meu imaginar

de Marcu Costel Claudiu

Cat a durat pana sa invat sa-l ascult asa cum trebuie… Imi amintesc cum ai mei ma intrebau pe cand eram mic de ce vorbesc singur… Le explicam dar cu siguranta ei nu intelegeau. La naiba… inca eram...

PoezieAtelier

***

de Oana Izbașa

Am plâns la nașterea ta ca un copil, chiar dacă nu eram atunci pe lume... Am crezut c-o să te pot apăra de mine și că într-un final vei ajunge să mă salvezi. Am crezut în tine încă din prima clipă în...

Atelier

Dar mai e..

de Corlan Alexandru

Introducere: Al grav de supercalifragilisticexpialidocious. Super- "above" Cali- "beauty" Fragilistic- "delicate" Expiali- "to atone" Docious- "educable" Mie mereu mi-a placut jocul. Ma ajuta sa...

ProzăAtelier

fericirile de pe victor hugo

de emilian valeriu pal

am început să-mi trăiesc fiecare zi mulțumit ca un alcoolic ce se șterge la gură cu dosul palmei după fiecare pahar de v33 apoi se gândește de unde mai face rost de unul în fond asta vrem toți seara...

Atelier

Jurnalul unei zile banale scris cu indiferență

de Liviu Nanu

Ora 3,25 Sunt explorator în ținuturile arctice. Sau antarctice? În fine, nu contează, important este că în jurul meu sunt doar ghețari care nu vor să se topească și milioane de pinguini care țipă....

Atelier

Închisoare

de Bianca Goean

Trăiesc într-o închisoare. Nu am ziduri, am doar fețele unui om de jur împrejurul meu, glasul lui spart în mii de oglinzi colorate. M-am obișnuit cu refracțiile distorsionate ale celorlalți aplecate...

ProzăAtelier

Exercițiu de anti-supraviețuire

de alexandra toma

Stă culcat în zăpada semi-topită cu ochii pironiți pe cerul gri. Frigul i s-a insinuat încet sub piele, i-a pătruns în oase și îi îngheață treptat sufletul. Nu-și mai simte trupul măcinat pe...

ProzăAtelier