"adevăr sau provocare" – 17665 rezultate
0.02 secundeMeilisearchPier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
Helena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
Cosmin C. M.
Am decis sa dau glas chemarii de a arunca intr-adevar cateva cuvinte despre mine. Viata mea este relativ banala, nimic deosebit fata de mii sau milioane de alti oameni. Copilaria a decurs in imaginatia si entuziasmul prieteniei, a strictetii impuse de parinti sau bunici si in vremurile bombardamentului cultural media post revolutionist. Si totusi, cand aveam vreo 14 ani, am pus mana pe o carte - obisnuiam sa mai citesc cate ceva. Cartea se numea Dune si e oarecum faimoasa. A avut un impact imens asupra conceptiilor mele si mai ales asupra preconceptiilor. A fost momentul in care am incetat sa mai cred tot ceea ce mi se spune daca eu nu concluzionez, pe baza logica sau fizica, acelasi rezultat. Am inceput sa-mi pun intrebari, intrebari care, in viziunea mea, erau esentiale: ce sunt? incotro ma indrept? ce imi doresc? ce este dumnezeu? ce este viata? ce este un deja-vu?... Totul s-a schimbat si s-a metamorfozat intr-o opinie solida a universului inconjurator... in timp desigur... mi-au...
12 poezii, 0 proze
iulian
roman,33 ani,locuiesc in frantade ceva timp, iubitor de frumos si adevar, admirator al Luceafarului poeziei romanesti din toate timpurile, inegalabilul Eminescu.Cred ca poezia poate face inca simtit mesajul sau, aducand mangaiere si speranta in inima omului.
1 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
Issa
S-a nascut in satul Kashiwabara, situat in provincia Shinano, cunoscuta in ziua de azi drept prefectura Hagano. Numele sau era Yataro, fiind primul fiu al unui fermier, supranumit Kobayashi. Pe cand avea trei ani, ii moare mama, ramanand spre a fi crescut in grija bunicii. 5 ani mai tarziu, tatal se recasatoreaste, noua sotie purtandu-se intr-adevar ca o mama vitrega fata de micul Yataro. La 14 ani ii moare bunica, anul urmator plecand la Edo (actualul Tokyo). Nimeni nu stie ce a facut urmatorii 10 ani. Il regasim la varsta de 25 de ani ca membru al scolii de haiku \"Chikua\", sciind sub pseudonimul Ykio. Ulterior il va schimba in Issa (Ceasca-de-Ceai). In 1790, devine maestrul scolii \"Chikua\". In 1801 se intoarce temporar in satul natal, unde isi gaseste tatal pe moarte. Acesta il va pune sa promita ca va ramane sa aiba grija de familie, insa din cauza mamei vitrege si a fratelui din aceasta de-a doua casatorie, nu-si va putea tine promisiunea. De-abia in februarie 1813 se...
8 poezii, 0 proze
barbu andreea
Nascuta in Corabia..mi am petrecut copilaria intr un sat din apropiere..viata mea nu a avut nimic iesit din comun pana acum..nici bun si ,slava Domnului,nici rau.Sunt curioasa de ce voi avea parte de acum incolo...presupun ca o biografie nu include planurile de viitor,dar astea sunt cele care ma preocupa acum...sau ce as putea face eu cu ele,mai bine zis.... Stiu ca imi place sa scriu.As vrea sa aflu de la cineva care intr adevar se pricepe daca "stiu sa scriu" sau nu sunt decat niste incercari fara rost.Acesta este motivul pentru care am ales sa public cateva texte aici.
3 poezii, 0 proze
Ion Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
Diana
"Adevar periculos", "Crima in lumea buna", "Pisica rosie", "Ucigasul ABC", "Paienjenisul terorii", "Nu privi inapoi!", etc.
1 poezii, 0 proze
corina georgescu
Nu cred ca exista ceva care sa ma caracterizeze suficient si sa poata arata asa cum intr-adevar sunt, dar tot ce pot spune este ca lumea oricum ai fi tu te schimba!!Si daca ar fi sa continuii ce as mai putea spune este ca sunt din Alexndria si sudenta in anul IV la Facultatea de Litere din Pitesti.Din totdeauna am iubit literatura considerand-o oaza mea de liniste.
5 poezii, 0 proze
Adevăr sau provocare?
de bodea emil felician
Am dezvirginat cândva Cu un pix,o coală rece... Te aștepți să n-o mai fac? Sunt bolnav,nu-mi poate trece! De atunci când văd cum stă Câte-o coală dezvelită Mă arunc cu pixu-n ea; Coala goală mă...
adevăr sau provocare
de alice drogoreanu
desigur avem de bunăvoie iaduri ospicii personale institute de reeducare se mai întâmplă câte o grădiniță cu balansoar și groapă de nisip sunt sigure cătușele verbale niște pastile antireacții tot ce...
Sămânța bună sau neghina
de gya mary
Un scâncet dureros al naturii, O entitate sugace prinde contur Prin picuri de sânge și ploaie amară. Þărușul stă înfipt în timp, Glasul pământului strigă otrăvit Trădarea firii vestește finalul......
Discursul unei Foi
de Ene Stefan
Câte pete sunt pe mine, Atâtea idei în voi, Dar o fi mai bine oare Sa mă-mproșcați cu noroi? Oare lumea e rontundă? Întrebarea coincide! Dar au fost destule ”blide” Ce-adevărul au vrut s-ascundă......
papageno effect
de emilian valeriu pal
astăzi mă voi rezuma să fiu simplu am obosit să-mi tot spui că las lucruri neterminate că scriu frumos dar nimeni nu mă va lua în brațe să-mi confirme asta că trebuie să insist pe la edituri să-mi...
stop joc
de Mariana Pancu
poate că pentru tine e doar un joc, ca atunci în copilărie, când ți se părea că nimeni nu te iubește și-ți imaginai că mori timpuriu, că toți cei din jurul tău te plâng înconjurați de tristețe, îți...
Iubire prin iarbă...
de Oana Izbașa
E liniște. Șerpii cântă imnul dreptății în cor. Știi de ce e așa de multă liniște? Pentru că șerpii nu cântă, iar dreptatea e ceva atât de abstract și de relativ încât s-a pierdut în definiții și...
Generatia X
de MIHAI ANTONESCU
Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia NOASTRA, GENERATIA X. Nascuti la inceputul anilor 80, vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de...
Cărțile mele mai liniștesc spaima de OZN-uri
de Gabriel Dragnea
Anul III, Nr. 759, Marți 23 septembrie 2003, ziarul INDEPENDENT „Cărțile mele mai liniștesc spaima de OZN-uri” interviu cu Ion Hobana Cunoscut autor de articole și cărți SF, Ion Hobana este și un...
andre și prietenii
de Andre Donescu
jocul meu favorit era unul cu multe cercuri concentrice ținta: să trec din cerc în cerc fără să trișez ca majoritatea tovarășilor mei de joacă mare bucurie când am intrat în primul nu erau mulți...
