"acasă printre iedera urcată peste horn" – 18749 rezultate
0.04 secundeMeilisearchMiruna Dima
1996-2000 Universitatea București, Facultatea de Litere *licențiat Este singurul element biografic care are vreo importanță aici. În rest, mă simt acasă doar printre cărți. Mi-aș dori să vină cineva într-o zi și să-mi dăruiască o bibliotecă de poveste, undeva, la malul mării. Dar cum aceasta este o utopie, bibliotecile publice sau personale îmi sunt de ajutor. Iar marea o găsesc ba în mine, ba în lumea din jur.
166 poezii, 0 proze
Angelina Popovici
"Acasă e lumea spirituală pe care am reușit s-o cuceresc" ...alerg, și salt, și curg, rătăcind printre cuvinte...
14 poezii, 0 proze
Marta Novice
Născută la poalele Apusenilor, ruptă la adolescență și dusă prin lume, cunoscînd alte popoare, trăind printre străini, mă întorc mereu cu dragoste acasă, adică acolo unde se vorbește românește. Întodeauna am fost și am rămas o Novice. martanovice@yahoo.com
2 poezii, 0 proze
Gheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
Victor Titiu
Dacă vreodată treceți printr-un sat așezat la câțiva kilometri de Lechința lui Ion Vlasiu și la alți câțiva de Vaideiul lui Ion Horea, aproape de Ludușul lui Traian Furnea și nu foarte departe de Giulușul lui Eugeniu Nistor, sat tânăr cu mulți copii care tot la șapte pietre aruncate-n apă se scaldă și pescuiesc, care caută cu înfrigurare locul unde curcubeul iși pune piciorul pe pământ, care fac tăcerea sa cânte și își îngrădesc pădurea cu urmele pașilor, care învață sa citească în cartea cu vise, convinși că nicăieri nu e mai bine ca acasă, fiți siguri că sunteți în satul meu și vă poftesc la mine unde semințe de bostan sunt din belșug iar pâinea și sarea nu se termină niciodată. Fiți, deci, oaspeții mei dragi!
24 poezii, 0 proze
Virgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
Sterpu
am cei sapte ani de acasa,generala,liceul sunt la facultate si nu incetez sa ma intreb de ce am stari deprimante fara motiv, cine sunt?
3 poezii, 0 proze
Sara Nagy
mi-au expirat cei 19 ani de acasa. datele mele personale still pending ( schimbarea domiciliului unitate de invatamant)
36 poezii, 0 proze
Emil Manu
Emil Manu (pe numele de acasă Emil Cismarescu) s-a născut la 9 octombrie 1922 în satul Manu, comuna Isvoral, (azi comuna Tâmna), județul Mehedinți. Părinții: Ion și Ioana Cismarescu, țărani. A urmat cursurile școlii primare în satul natal între 1929 și 1934 și pe cele liceale la Liceul "Traian" din Drobeta-Turnu Severin, între 1934 și 1942. Între 1942 și 1946, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și, paralel, cursurile Facultății de Drept din București. Între 15 august 1944 și 1 mai 1945 este elev la Școala de ofițeri Rezervă Infanterie Arad. În iunie 1973 își susține doctoratul în Filologie cu teza Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc. Funcționează ca profesor secundar la Baia de Arama și Drobeta-Turnu Severin între 1947 și 1954. În 1955 este chemat și numit cercetător și secretar științific la Societatea de Științe filologice din București. În 1958 este arestat, judecat și condamnat pentru delictul de "huliganism" politic și "uneltire" contra orânduirii...
6 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
acasă printre iedera urcată peste horn
de Teodor Dume
cerul se topește în mine ca un fulg mă descompun în trup de îndrăgostit liniștea îmbracă imagini văd casa în care am copilărit o mângâi din priviri și aștept mama trebuia să iasă în prag să mă cheme...
Cartea de Amintiri
de Nicolaie STOIAN
Focul de tabara E seara… soarele coboara printre tufele de Salcioara, lenes si rosiatic; in aer se simte miros de pamant si de fin cosit; roiuri de gáze se zaresc, ca niste norisori negri si jucausi....
Singuratate
de Christina Voda Forde
O frunză albastră plutește în eter. Încerc să ignor vântul rece ce îmi lovește obrazul ca un bici. Prizonier al dorului mă plimb prin ploaie încercând să regăsesc liniștea pierdută. Caut drumul cel...
via Nino Bixio
de Emma Greceanu
În Riva sunt două străzi principale. Restul ganguri. Via Nino Bixio e strada pe care merg spre muncă atunci când e prea cald la marginea mării, strada pe care mă plimb când mă sufocă nervozitatea,...
Domnișoară de onoare
de Florentina-Loredana Dalian
Nu-mi plac nunțile. Mă deprimă. Nunta e o stare de spirit, ori nu e deloc. În absența stării de „nuntire”, nu-i decât o mascaradă demnă de milă, o piesă prost regizată și jucată și mai prost. De...
Ziua în care iepurele era plecat de-acasă - 34
de marin badea
De parcă ar aștepta cuminți, la semafor, manechinele din vitrina galanteriei din colț, atât îmi este dor de tine, galben și și dulce, ca pojghița laptelui lăsat să se prindă. Da, au ieșit pe străzi...
Ce bem astă seară
de Ioan-Mircea Popovici
verbele-și caută singure printre cuvinte pe drumuri încrucișate Ziiiaaaazzzzz şi ziua de azi Să fii prieten cu sfinţii, îmi spunea tatăl meu Şi pe Maica Domnlui să o iubeşti ca pe mama lui Dumnezeu...
La cules de rodii în cartierul Rahova 28
de Anni- Lorei Mainka
Din primăvară începeau să înflorească zeci de găleți pline cu mușcate, begonii, „nu-mă-uita”, panseluțe și pe jos, printre pietrele curții ghețișoare, o floare mică, delicată de pus la butonieră, o...
Medic de țară (5)
de Balcan Ana
Nimeni nu-și mai imaginează împrejurările misterioase ce au făcut ca Fedora să o ia razna puțin. Vecinii, cei câțiva ramași in casele aplecate dizarmonic sub timp și înnegrite pe la talpă de...
București, infernul lacustru
de Paul Bogdan
Te plimbi prin anticariate și, amintindu-ți vag de zilele adolescenței, îți strecori mâna printre cărți căutând ceva uitat. Înghesuite și prăfuite, unele dintre vechile cunoștințe îți fac cu ochiul...
