Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"abia acum înțeleg"20139 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
40 rezultate
NC

nadia chimion

AutorAtelier

M-am nascut intr-o zi cu mult soare , de aceea sint o persoana pozitiva , plina de viata si asta i-i datorez lui Adrian . Am vazut multe , am emigrat din tara in tara si abia acum imi dau seama ca nu inteleg sensul vietii . Dar sint optimista ca intr-o zi am sa reusesc sa-l descopar

1 poezii, 0 proze

Adriana GeorgianAG

Adriana Georgian

AutorAtelier

Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...

3 poezii, 0 proze

nicolae costel alinNA

nicolae costel alin

AutorAtelier

Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)

78 poezii, 0 proze

GC

Golita Ciprian

AutorAtelier

Posed o minte ciudata.Nu stiu,poate abia acum ma definesc ca OM.Am 18 ani,sunt Berbec(nu prea cred in zodii)dar cat de cat mi se potriveste.Imi place sa scriu poezii ca sa ma relaxez sau sa ma amuz pe anumite teme. Sper ca voi fi acolo unde vreau si sper ca va plac versurile mele(nu sunt cine stie ce,dar ma straduiesc). Altceva...nimic deosebit!

3 poezii, 0 proze

Barbulescu DianaBD

Barbulescu Diana

AutorAtelier

Sunt studenta in anul II la medicina, si abia acum cand am literatura nu mai reprezinta un obiect de studiu obligatoriu pentru mine, simt ca incep sa o descopar. Poezia ne cere prea mult pentru prea putine cuvinte, iar proza ne inunda pana la refuz. Sperand sa gasesc esenta, miracolul spiritului uman cat inca traiesc, ma voi arunca in experimente. Ma gasiti printre picaturi. --------------------------- Alte "exprimari" ale mele: AMV-urile (anime music video) le gasiti aici: http://www.youtube.com/user/DieeDee12 fan fiction: http://www.fanfiction.net/u/986689/krm3DeeDee fan art/art: http://krm3dayana.deviantart.com/

13 poezii, 0 proze

Marschall / Negru SimonaMS

Marschall / Negru Simona

AutorAtelier

mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...

55 poezii, 0 proze

BI

Bojinca Iulian

AutorAtelier

Am apărut de nicăieri și probabil tot înspre așa ceva mă îndrept. Student în anul IV Informatică, venit pe un drum real și urmând aceeași traiectorie, nu am merite și aprecieri la adresa creațiilor mele artistice( muzicale, lirice, beletristice). Crescut în zonă de sat, abia acum îmi iau zborul. O notă importantă ar putea fi înclinația mea spre aria rock-ului

12 poezii, 0 proze

DA

Dragus Andreea

AutorAtelier

M-am nascut in Cluj! Sunt produsul a doi oameni simpli, poate prea sensibili. Asadar, eu sunt de doua ori mai simpla si mai sensibila. Am absolvit Facultatea de Stiinta Mediului, cu rezultate mediocre. Nu m-am zbatut pentru rezultate fabuloase. Abia acum invat sa invat! Sper sa mor invatand...

2 poezii, 0 proze

CM

Costin Marius

AutorAtelier

Nu am prea multe de spus,acum sunt abia licean,chestii obisnuite ca oricare adolescent normal.

1 poezii, 0 proze

Simon SalcaSS

Simon Salca

AutorAtelier

Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.

5 poezii, 0 proze

abia acum înțeleg

de Luminita Suse

Poate îți mai aduci aminte, iubite. Eram inimi vii de icoane sfințite printre perechi de îngeri farsori demascați de păcatul grandios dintre noi, parcă ne scuturam de lașe ninsori când ardeam ca doi...

PoezieAtelier

Jurnalul unui pierde vara

de Doru Alexandru

Abia acum inteleg unde am gresit si unde am lasat sa se surpe totul. Nu sunt prietenii ei de vina, ci eu. Eu am fost de vina mereu pentru aceasta idee de schimbare care a aparut in mintea ei....

ProzăAtelier

quidam

de Luminita Suse

quidam abia acum înțeleg, ce ți-ai dorit cel mai mult te-a speriat cel mai tare (nici lui Dumnezeu nu I-a fost mai ușor singur în centrul lumii înconjurat de fețe zâmbitoare cerând îndrumare și...

PoezieAtelier

Trufia jumatatii

de Adria Martin

Trufia jumatatii Abia acum inteleg Acum imi dau seama Acum realizez Cine esti, cine sunt, cine suntem, Si de ce, din toata lumea asta Cel mai bine ma simt cu tine. Mi-e sufletul ca un amnezic Care a...

Atelier

Edecarul lui Ilizarov și burlacul de pe Prut. Singurătate de cursă lungă (X).

de Bot Eugen Iulian

Abia acum am înțeles eu de ce mamă m-ai furat din spital în noaptea aceea și mi-ai salvat viața abia acum înțeleg de ce m-ai cărat în spate în noaptea aceea până în gara de trenuri de ce mi-ai...

PoezieAtelier

Înviere

de Daniel Puia-Dumitrescu

ecou departe al unei vieți născute din nou abia atunci înțelegi ce mare minune tu nu mai ești tu nici măcar ea nu e cea care înainte și-era se naște în strigăte bucuroase durerii o nouă ființă...

PoezieAtelier

Pribeag în Sine

de Vasile Munteanu

poezia se întâmplă ca o țară străină trecător stingher în lumină rosturile tac la început reînveți să inspiri să expiri abia acum înțelegi că te miri aerul arde rostești visări pe care le-ai mai spus...

PoezieAtelier

Aruncă vălul

de florin Vasilescu

Aruncă vălul Autor: Florin Vasilescu Bătrâne, Abia acum bagi seama Că iubirea ta și viața ta Nu sunt veșnice? Dacă e așa, cred că Þi-a mai scăzut din teama Că-ntr-o bună zi, La poartă-ți vor fi...

PoezieAtelier

Întrebare pentru soția mea

de Nicolae Diaconescu

în această zi acum 6 ani Nicolae Diaconescu oprednostSr021a81auca543137 a51ti9e1a20g12hc6 3hfg0ian84i652 · Distribuit pentru: Public Întrebare pentru soţia mea proză [ ] - - - - - - - - - - - - - - -...

ProzăAtelier

Timpul știe să aștepte poveștile

de Maria-Gabriela Dobrescu

Îți plimbi umbra făcând cărări și prin viața mea. Ești în atâtea povești încât mă mir cum mai faci față. Abia acum înțeleg de ce uneori amuțești. De teamă să nu le încurci.

Atelier