"a impleti" – 24008 rezultate
0.01 secundeMeilisearcha-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
petra
Încerc a găsi un sens pentru tot,deși observ ,pe secundă ce trece, că frumusețea pură nu trebuie și nici nu se lasă a fi căutată de sens, formă, culoare, origine, standarde cunoscute.Atunci când nu îl găsesc ,o explicație personală și proprie va lua locul uneia logice.E un reflex firesc și necondiționat,pe care îl deținem cu toții. Nu-mi doresc a schimba cititorii, sper doar a le pune piedică, pentru a se împletici în impresii,opinii și idei și a cădea pe gânduri.
3 poezii, 0 proze
BMBaciu Crina Maria
M-am nascut in 15 august 1986 in Fagaras. Cele mai vechi amintiri ale mele sunt din acel oras... Apoi am ajuns in Sibiu. Pe parcursul acestor ani, viata a fost o impletitura din fire negre si rosii incrustate cu vise, dorinte si fericiri. Scrisul meu curge din ranile ce si le provoaca reciproc cei doi eu. Pana si amintirea mea cea mai veche are in atomii ei doi eu: acum eu scriu si eu critica.
8 poezii, 0 proze
OEOnirica Elisa
Ador descrierile neconventionale..sunt o metafora,un spirit impletit de note muzicale si litere,un perpetuu sir de intrebari existentiale.. Atentia mea se canalizeaza asupra romanelor psihologice si nu numai. Mi-as dori sa lucrez in cadrul UNICEF (sau domeniul externelor) o organizatie care ma reprezinta, unde consider ca as putea imbina calitatile mele de om si cunostiintele cu succes, ascultandu-mi astfel si sufletul si ratiunea. Iubesc oamenii, comunicarea, sa zambesc.A scrie, a citi, a asculta inseamna pentru mine a invata zi de zi sa traiesti, a te descoperi prin altii.. Ador sa dau colii sarutul gandurilor mele si mireasma acestuia o veti descoperii voi, cei ce veti avea rabdarea sa ma cititi.
6 poezii, 0 proze
JRJoseph Roth
Joseph Roth, *02.09.1894, Brody (Galiţia de Est) - †25.05.1939, Paris A scris romane de moravuri în spiritul realismului psihologic, împletind remarca ironică cu melancolia evocării, inspirate din epoca de declin a monarhiei dunărene (Radetzkymarsch, 1932 - „Marșul Radetzky”; Die Kapuzinergruft, 1938 - „Cripta Capucinilor”) sau din existența dramatică a personajelor obscure (Die Flucht ohne Ende, 1927 - „Evadare fără sfârșit”; Zipper und sein Vatter, 1928 - „Zipper si tatal sau”); foiletoane antifasciste. Un loc aparte în tematica ficțională a operei lui Joseph Roth îl ocupă problema evreilor, cea a individului în modernitate și cea a monarhiei Habsburgice în Europa Centrala. Perspectiva lui Roth este una în același timp istorico-politică și alegoric-morală, împletind realismul cu ficțiunea suprarealistă.
12 poezii, 0 proze
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
LMLorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
HSHelena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
DTDaniel Turcea
Născut în Tîrgu-Jiu la 22 iulie 1945. Absolvent al liceului „Nicolae Balcescu“ din Pitești (1963). Licențiat al Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București (1968). Moare la 28 martie 1979 la nici 34 de ani. Debut în revista „Amfiteatru“ (1968). Bibliografia: „Entropia“ (Editura Cartea Românească, 1970) „Epifania“(Editura Cartea Românească, 1978) „Epifania“, colecția „Hyperion“(Editura Cartea Românească, 1982) Daniel Turcea este un mare poet creștin, despre care s-a scris mult prea puțin. El reprezintă un model de convertire, dar și de trăire intensă a credinței și a spiritualității creștine la Mănăstirea Cernica, unde și-a petrecut utimii ani din viață. Curajul și demnitatea de care a dat dovadă în fața unei crunte boli care l-a doborât „în floarea vârstei“ arată întregii lumi un creștin care a înțeles în profunzime planul divin și rostul omului pe acest pământ. Creația poetică a lui Daniel Turcea, împletită cu destinul tragic, unic în felul său în literatura noastră,...
33 poezii, 0 proze
AMA. Mirea
Pseudonimul A. Mirea!” sub care se ascund poeții St. O. Iosif (11 septembrie 1875-22 iunie 1913) și Dimitrie Anghel ( 16 iulie 1872- 13 noiembrie 1914) apare prima dată în iulie 1907 în revista „Semănătorul” și apoi în revista „Viața Românească”, în ziarul „Minerva” și alte publicații. Versurile se publicau sub titlul general „Caleidoscopul lui A. Mirea” Cei doi poeți mai colaboraseră și până atunci publicând traduceri din Paul Verlaine, H. Ibsen, Fr. Halm, Lafontaine ș.a. De asemenea mai semnaseră împreună o serie de lucrări originale: poemul dramatic „Legenda funigeilor”, comedia „Cometa”, poemul istoric „Carmen saeculare” precum și două volume de proză: „Cireșul lui Lucullus” și „Portrete” Interesul lui St. O. Iosif pentru temele sociale și verva uimitoare a lui Anghel se împletesc. Este greu de apreciat ce aparține unui poet și ce se datorește celuilalt. Cu toate că au colaborat foarte bine cei doi au iubit aceiași femeie Natalia Negru. Aceasta se căsătorește cu Șt. O.Iosif....
17 poezii, 0 proze
LHLangston Hughes
Drumuri lungi de-a lungul intregului continent si scoala primara la intamplare. Liceul l-a urmat la Cleveland si a inceput studii la Universitatea din Columbia, abandonate din motive materiale. A practicat meseriile cele mai diverse si a colindat lumea lucrand prin diferite porturi. In 1924 il gasim la Paris, apoi la Genova pana reuseste sa-si cumpere biletul de intoarcere in patria sa. Este descoperit de Vachel Lindsay care il ajuta sa publice primul sau volum. Langston Hughes este considerat un Sandburg al negrilor fiind un cantaret popular, un poet al Harlemului exprimand in versuri cantabile si orale sufletul poporului sau. Prin specificul situatiei, negrii nord-americani impletesc in lupta lor tendintele demnitatii nationale cu acelea de dreptate sociala, si poezia lui Hughes are intotdeauna aceasta dubla rezonanta. Printre exegetii sai el trece drept poet angajat, si lirica lui indreptateste din plin calificativul.
22 poezii, 0 proze
a impleti
de Felix Onofrei
impletita cununita de flori salbatece acum uscate aveai pe cap si miroseai a mosc si levantica, un obraz rumen de grijile domestice si febra. baroc,o incapere spatioasa,sipet langa perete. impleteai...
Ordinea fireasca a lucrurilor
de Monica Harhas
Nu îmi place să fiu deranjată din somn. Când încep a împleti vise, aleg să îmi fac un buzunar încăpător, nu glumă. Ceasul nu se răstește niciodată la muțenia dimineții pentru că oricum nu îl aud. Aș...
Povestea bărbatului care a visat foarte mult
de Valentin Busuioc
A fost odată o singură dată un bărbat foarte urât și deși era un om bun și harnic peste măsură nicio femeie nu se apropia de el la mai mult de un pas după un timp văzând că nu-și găsește jumătatea...
CURS DE TEORIE A CUNOSTINTEI
de Nae Ionescu
CURS DE TEORIE A CUNOSTINTEI (1925-1926) I. Introducere în problematica teoriei cunostintei II. Stiinte empirice si stiinte neempirice III. Metoda si specificul teoriei cunostintei IV. Obiectul...
familia
de Mihaela Popa
mi-a împletit destinul părul în cozi bunica nici ei nici mamei nu le înțelegeam parkinsonul tata avea răbdare cuvinte o lingură care ducea supa și umeri vânjoși le păream noi copiii se scuturau de...
Nevastă-mea și mucenicii ei
de Gârda Petru Ioan
Din câți martiri a împletit – Și se pricepe bine – Niciunul nu-i mai reușit Ca mine!