"Ziua a patra" – 20110 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
WKWolfgang Klein
Referințele autorului: M-am născut la Sibiu, de ziua copilului în 01.06.1956 cu mari dureri si greutați. Am terminat grădinița cu nota 10, școala generală ca pionier și am absolvit Liceul cu ultimile forțe. Când ăa intru la Facultate, familia a hotărât să-și stabiliască domiciliul în străinătate. M-au mituit cu o primă substanțiala ca să-mi parasesc locul copilăriei și să mă stabilesc în Mainz, Germania. Aici toată lumea m-a numit Ursul Carpatin, deci nu mi-au dat șansa timp de 20 de ani să mă acomodez în noua patrie. Dorul de casă și amintirile m-au adus de șase ori pe an pe meleagurile natale pe unde am vizitat fiecare metru pâtrat al acestei frumoase țări. Baștinașii din Germania ascultau cu mare placere povestirile aventurilor mele din România. Le-a facut așa de mare plăcere, încât m-au rugat să le scriu pe o coala de hârtie. Dintr-o coală s-au facut mai multe bucati, cu niste desene ale lui Marcus Reinheimer (Frankfurter Rundschau) și așa s-a nascut o cărticică mică, dar...
12 poezii, 0 proze
FKFranz Kafka
Scriitor S-a nascut pe 3 iulie 1883 la Praga, într-o familie evreiasca, fiu al comerciantului Herman Kafka si al Juliei Kafka, nascuta Loewy. Limba materna a lui Franz Kafka, în care a si scris mai târziu, era totusi germana, ca la ca. 10% din populatia ora*ului Praga în acea epoca. Dupa absolvirea liceului german, a studiat Dreptul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga si mai târziu ca avocat la o companie de asigurari (1908-1922. A parasit doar rareori Praga, traind intr-un "cerc strâmt" pâna catre sfârsitul vietii. In 1909, publica primele sale schite de proza în magazinul literar Hyperion, care aparea la München. Îmbolnavindu-se de tuberculoza (1917), a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sanatatii lui se agraveaza si, începând din 1922 nu mai poate lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling în apropierea Vienei ramâne ineficace. Franz Kafka moare în ziua de 3 iunie 1924. Dupa moarte, opera sa literara, care ramasese în cea mai mare parte inedita, a...
42 poezii, 0 proze
ASAurel Sibiceanu
. A u r e l S i b i c e a n u Bibliografie: Aflările, Bucuresti, Editura Litera, 1977. Ziua Cuvântului, București, Editura Litera, 1979. Cartea Făpturii. București, Editura Litera, 1987. Cartea Făpturii, ediție completă. Pitești, Editura Paralela 45. 2001. "Poesys 9", Ed. Academiei Internațioanle Orient-Occident - 2005 Priveliștile Scribului, Pitești, Editura Tiparg, 2008. Ekzili i ëndrrave", trad. în limba albaneză - București 2008. Scribul și roua – Pitești, Editura Tiparg, 2009 "Scribul și roua" - antologie, Opera Omnia, TipoMoldova, 2012; "POEME"- Editura Limes, 2013: «Glorioșii ani ai ratării – însemnări despre boema piteșteană, 1970-1989, serial publicat în Revista «Argeș» ,începând din nr. 8, august 2008. Exerciții de eliberare – comentarii la paginile din Dosarul de Urmărire Informativă a scriitorului; pentru veridicitate sunt publicate și fotocopii ale paginilor comentate, toate acestea apar în Revista ARGEȘ, începând cu luna noiembrie a anului 2008. Redactor a peste zece...
113 poezii, 0 proze
Ionuț Chiva
Ionuț Chiva s-a născut la 24 septembrie 1978. Este student al Facultății de Litere din cadrul Universității din București și membru al grupului Fracturi condus de Marius Ianuș. A publicat în: Vatra, Fracturi, Ziua literară, Romania literară, Paradigma, Luceafărul, Ziarul de duminică. Romanul „69” reprezinta debutul editorial al autorului. Face parte din grupul menționat în Manifestul fracturist, punînd astfel bazele teoretice ale fracturismului în proză.
1 poezii, 0 proze
MSMira Simian
Mira Simian s-a nascut pe 16 mai 1920, la Ramnicul Valcea. Este sotia poetului Stefan Baciu. A colaborat cu proza si poezie in presa din exil: “Revista Scriitorilor Romani” din Munchen , “Micron”, redactor Stefan Munteanu, “Drum” redactor John Halmaghi, “Cuvantul Romanesc” din Hamilton, editor George Balasu Din eseuri amintim: "L´expression du sentiment de la mort dans l´oeuvre de Ionesco", thèse, Université de Strasbourg, 1969 / "La naissance des obsessions fondamentales d´Eugène Ionesco" / "Ionesco et le paradis perdu" / "Evolutia sentimentului mortii în opera lui Eugen Ionescu" A publicat plachetele de versuri “Farmece” (Fundatia Regala Universitara Carol I, Paris, 1966 si in Colectia “Mele”, Honolulu, 1979), “Cantec de frunza” (1976) si volumul de proza poetica, “Fata lui Temelie” (Editura Urmuz, 1974). Obisnuia adesea sa picteze. A decedat in ziua de 2 iulie 1978, in spitalul “Beverly Manor” din Honolulu, Hawaii. Serviciul funeral a avut loc luni 3 iulie la biserica...
1 poezii, 0 proze
GSgheorghe Sarbu
Nascut: anul 1940, luna Iulie, ziua 26 Com. Drajna de Jos Jud. Prahova ( copil din flori ) Ocupatii : 1.- Studiul Stiintelor Umaniste : poezia, filosofia, artele frumoase , s.a. 2.- Studiul Stiintelor Exacte : -medicina naturista,alopata,homeopata- - Paranormal - Geometrie fractala - Cimp Unificat , etc. ( subpunctele 1 si 2 –studiu de unul singur ) Precedent : - paralizie faciala dreapta la virsta de 19 ani, si tratata drept poliomielita. - Panaceul Corina l-am descoperit in anul 196o, luna Mai, ziua 13. Greul de aici a inceput. A trebuit sa devin propriu-mi cobai : astfel, m-am imbolnavit, rind pe rind, de mai multe afectiuni, pina si de tuberculoza. Asadar m-am imbolnavit pe mine insumi , inainte de a vindeca pe altii. In prezent, ma ocup sa vin de hac psihozelor inalte , zonei Zoster, cirozelor si unora dintre dermatoze, singurele afectiuni pentru care nu recomand produsul alchimic Corina (panaceu) , aceste afectiuni fiind inca sub cercetare. o0o : - 09.09.1982 = Metoda de gindire...
336 poezii, 0 proze
Ștefan Octavian Iosif
Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se \"completau\" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în...
0 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Octavian Iosif
Ștefan Octavian Iosif (11 septembrie 1875, Brașov - 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan...
77 poezii, 0 proze
MMMarin Mincu
Marin Mincu (28 august 1944, Slatina - 4 decembrie 2009, București) a fost un poet, critic literar, istoric literar, semiolog și eseist român. Este considerat promotorul textualismului, implicându-se teoretic și practic în susținerea acestei importante mișcări literare postbelice. A petrecut mult timp în Italia, predând la universitățile din Torino și Firenze. A fost autor al unor volume de poezie, studii semiologice sau dedicate folclorului român, unei antologii a avangardei românești, și a unor romane. A fost director al editurii Pontica din Constanța unde publica volumele lui Umberto Eco dar și alte capodopere ale literaturii italiene din toate timpurile. A fost director al revistei culturale Paradigma, deținător al unei rubrici de critică literară în Ziua literară, coordonator al cenaclului Euridice din București, lansat la 8 mai 2002. A publicat peste 40 de volume, iar in 1996 a fost laureat cu Premiul Herder (Universitatea din Viena), unul dintre cele mai prestigioase premii...
5 poezii, 0 proze
DSDominic Stanca
Dominic Stanca (n. 31 ianuarie 1926, Cluj -d. 26 iulie 1976) a fost un poet, dramaturg și actor român. Este fiul medicului Dominic Stanca și al Corneliei, născută Vlad. Urmează clasele primare între anii 1932 - 1936, apoi cursurile Școlii Normale de Învățători din Cluj. În 1936, tatăl său transmite Editurii ziarului "Patria" un caiet al său de compoziții, poezii, caricaturi și desene, intitulat "Ziua bună se cunoaște de dimineață", foarte bine primit de critică. Între anii 1936 - 1940, urmează primele clase de liceu la Seminarul Pedagogic al Universității din Cluj. Continuă ultimile clase de liceu la Liceul "Aurel Vlaicu" din Orăștie (1940 - 1944), unde familia sa se refugiase, după Dictatul de la Viena. Din 1941, datează parodia, în 6 tablouri "Suferințele tânărului Faust", scrisă la Orăștie. Impresionat de realitățile războiului, scrie ciclul de poeme "Ceruri arse" (1942 - 1945). Debut literar cu poezia "Crengi" în "Revista Fundațiilor Regale" (1944). La insistențele familiei se...
2 poezii, 0 proze
Ziua a patra
de Vasile Mihai
Pășesc încet, ca noaptea printre stele, palma mea dezmiardă raza candelei din inima ta, încet-încet respiră luna, printre secunde de argint desfăcute în petale diafane. Îmi sprijin fruntea de pașii...
Ziua a patra
de Monica Filar
Miroase a primăvară, iarba curge spre cer înaltă, iar eu cad pe pământ amețită de vârtejul ei proaspăt și crud și număr sorii păpădiilor până când ai să vii. - Lumea e nouă și eu sunt Eva, iar tu,...
ziua a patra
de Dumitru Sava
eram de față pot să jur că-ntocmai asta-mi spuse “alesesem neamul în stare să suporte totul multe urmau de făcut până la judecată dalb porumbel vânat de-un roi de fluturi roșii iscați poate de...
Cuvânt înainte de ziua a șaptea a poemelor Luminiței Suse
de Adina Ungur
Conceput și închinat memoriei tatălui ei, volumul de poezii „Duminica inimii” apărut în martie 2006 la Editura Limes din Cluj-Napoca este a patra apariție editorială a Luminiței Suse poetă canadiană...
........ a ajunge în șapte zile
de cornel marginean
Ziua întâi : Între noi, el este valoros, Trebuie să îl ucidem. Ziua doua : Ce zi plictisitoare, Nu mai avem pe cine pizmui. Ziua treia : Între noi, el a devenit mai valoros, Trebuie să îl ucidem....
la a doua venire
de nicolae silade
______________________________ ziua întâi. repornirea timpului aici este locul de întoarcere ladies and gentleman this is the place aici unde începe marea nesfârșita mare după ce pământul s-a tot...
Și a fost…
de Elena Munteanu
Și a fost ziua-ntâi, văpaie aprinsă, cai roșii, în goană, pe stepă întinsă. Ziua a doua, oranj potolit, aur tomnatic, de-amurg ostenit. Galbenă-grâu fu ziua a treia, cosița bălaie, povestea, Femeia....
Eugen Gălățeanu și-a făcut clonă...
de Eugen Galateanu
Eugen Gălățeanu și-a făcut clonă. Și a fost ziua întâi. Și a fost tare bine. Pinguinul Paulică dormea liniștit lângă clonă. Și clona dormea și ea. A doua zi n-a mai fost așa de bine. Clona încerca să...
Șapte zile pentru învățat moartea
de Paul Pietraru
Ziua a patra La zece și zece minute s-a întâlnit cu doctorița, căreia i-a confirmat personal decizia de externare comunicată în seara anterioară. Medicul curant, cu o competență nedefinită în scurtul...
genesa
de iulian cimpoeșu
În ziua întâi Dumnezeu a îmbrobodit pământul cu pletele și cu barba sa (inspirație bizantină) și a creat lumina. A doua zi cățărându-se pe piscul raiului cu mâna streașină la ochii inimii a aruncat...