"Viata, un dar mult prea important" – 20917 rezultate
0.04 secundeMeilisearchmarinescu andrei
!!!!....acestor asa zise poezii nu le-a fost acordata atentie...sunt scrise in cel mult 7 minute cine crede bine cine nu problema lor...dpmdvd la 17 ani p care ii am cunosc foarte bine viata dar cei mai important este ca am inceput sa cunosc foarte bine oamenii...si nu prea imi place ceea ce cunosc...mi se tot atrage atentia in legatura cu gramatica...ca nai scris bine acolo ca nush ce shi nush cum...mi se urca in cap sa vad totul scris ca la carte...o mica greseala acolo nu strica...parerea mea...cine mai are ceva de reprosat rog sa ma contaceteze pe yahoo...poate purtam o discutie nu doar simple reprosuri.
3 poezii, 0 proze
FLORIN LEAHU
M-am nascut pe 12 iulie 1985.Dar asta sigur nu va intereseaza :) Am urmat scoala primara in perioada 1992-2000 la Sc. Gn. 117 din Bucuresti, iar liceul in perioada 2000-2004 la COLEGIUL NATIONAL "GH. AIRINEI" din Bucuresti, mai cunoscut sub titulatura de PTTR. Acum sunt, nu intamplator, student in anul II la Litere tot in bucuresti, bineinteles. Cele mai importante momente din viata mea (si bune si rele!) au fost reusita de a lua premiul I la olimpiada de limba romana, faza pe municipiu, pe cand eram in clasa a IV-a, si moartea mamei mele cu un an mai devreme pe cand eram doar in clasa a III-a. in rest nu sunt prea multe de spus despre mine: imi place sahul, muzica, volei-ul si, bineinteles, poezia. Sunt un romantic incurabil si viitoarele mele poezii de pe acest site vor dovedi din plin acest lucru.
29 poezii, 0 proze
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
ADAndre Donescu
- m-am născut pe strada viitorului la început de septembrie - am un nume comun și am găsit un pseudonim care mă reprezintă - sunt inginer din întâmplare - tot de asta scriu - mă plec cu umilință în fața oricui mă citește - o iubesc pe ana - îmi place să cânt dar nu am vocea care trebuie și nici ureche muzicală - stau prost cu fierul și mult prea bine cu zahărul - mi-a plăcut viața mea de până acum cu mici excepții - nu mai stau pe strada viitorului - zenit_p92@yahoo.com
99 poezii, 0 proze
DTDaniel Turcea
Născut în Tîrgu-Jiu la 22 iulie 1945. Absolvent al liceului „Nicolae Balcescu“ din Pitești (1963). Licențiat al Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București (1968). Moare la 28 martie 1979 la nici 34 de ani. Debut în revista „Amfiteatru“ (1968). Bibliografia: „Entropia“ (Editura Cartea Românească, 1970) „Epifania“(Editura Cartea Românească, 1978) „Epifania“, colecția „Hyperion“(Editura Cartea Românească, 1982) Daniel Turcea este un mare poet creștin, despre care s-a scris mult prea puțin. El reprezintă un model de convertire, dar și de trăire intensă a credinței și a spiritualității creștine la Mănăstirea Cernica, unde și-a petrecut utimii ani din viață. Curajul și demnitatea de care a dat dovadă în fața unei crunte boli care l-a doborât „în floarea vârstei“ arată întregii lumi un creștin care a înțeles în profunzime planul divin și rostul omului pe acest pământ. Creația poetică a lui Daniel Turcea, împletită cu destinul tragic, unic în felul său în literatura noastră,...
33 poezii, 0 proze
JAJane Austen
Jane Austen (n. 16 decembrie 1775, Steventon, Hampshire, Anglia, d. 18 iulie 1817, Winchester, Hampshire, Anglia) a fost o romancieră engleză realistă din perioada romantică pre-victoriană. Datorită viziunii sale complex-realiste a vieții interioare a femeilor, a măiestriei descrierii, a amestecului bine dozat de descrieri la persoana a treia, respectiv de comentarii ironice și burlești, Austen a devenit fără îndoială cea mai notabilă scriitoare a epocii sale, cu o influență deosebită asupra tuturor cititorilor săi, chiar dacă, în timpul vieții, nu a avut prea mult succes. Născută ca cel de-al șaptelea copil din opt (a avut cinci frați și o soră mai în vîrstă, respectiv un frate mai tânăr) într-o familie mare și unită aflată la marginea de jos a nobilimii engleze, Jane și-a trăit toată viața în familia sa. La început educația și-a primit-o de la tatăl și de la frații ei, dar și prin intermediul cititului. Educația sa formală a luat sfârșit când a părăsit școala Mânăstirii din Reading...
4 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
pana maria valentina
Nu sunt prea multe de spus.Sunt un om simplu caruia ii place sa citeasca,dar ceva bun care merita citit. Jebeleanu : "Nu stiu a cui sunt ; toti s-au preschimbat in mine . Nu stiu cine sunt , sunt insa Usoara sunt si grea ca un blestem , sunt piatra si viata neajunsa ! "
16 poezii, 0 proze
MAMarin Florin Anisor
Traiesc o viata antibiologica , sunt practic viu dar teoretic mort, nu stiu prea multe despre mine, evoluez ca intr-un imbroglio bizar.
6 poezii, 0 proze
IunoMav
Nascuta intr-un orasel prin marginea tarii. Incercam inca dintr-a 8a sa cunosc viata..care pe multi fascineaza, dar, asta include multe lucruri.. poate prea multe. Momentan, ma aflu la stadiul "ce sa fac cu aceasta viata de microb?"...sau de "sclav", cum prefera unii sa ne numeasca.
2 poezii, 0 proze
Viata, un dar mult prea important
de Iordache Elisa-Mihaela
Nu realizezi cât De importantă este viața Decât atunci când pierzi pe cineva, Când imaginea lui nu râmâne Decât o amintire ștearsă Ce se pierde prin mintea Unei persoane suferinde. Și totuși......
Ingerii
de Florian Catalin
PARTEA I METAMORPHIS PROLOG “ Dumnezeu a creat totul, m-a creat și pe mine. Cine sunt? Nu contează, ce sunt? Sunt unul din îngerii săi. Cu timpul devenisem un înger foarte puternic însă în Ceruri a...
Timpul
de Statescu Vlad
TIMPUL Nu știa dacă va mai trăi. De fapt noaptea aceasta era prea scurtă pentru a mai face astfel de filozofii. Soarele apusese de mult pentru ea, pentru sufletul ei. Acum ultima rază se stinsese în...
scrisoare deschisă
de Virgil Titarenco
Dragul meu, Îți scriu aceste rînduri care sper să te găsească sănatos. Un sfat pe care l-am primit și eu cu mulți ani în urmă și pe care ți-l dau și ție este să nu iei decizii majore în momente de...
Amintirea ce ma cuprinde mai mereu
de Luca Tiberiu
Amintirea ce mă cuprinde mai mereu 12:09 PaDaS Amintirea ce mă cuprinde mai mereu ..cea mai importantă briză a iubirii, căci ea te răscolește mai tot timpul, te găsești în acea ipostază, ești omul ce...
Amintirea ce mă cuprinde mai mereu
de Luca Tiberiu
Amintirea ce mă cuprinde mai mereu 12:09 PaDaS Amintirea ce mă cuprinde mai mereu ..cea mai importantă briză a iubirii, căci ea te răscolește mai tot timpul, te găsești în acea ipostază, ești omul ce...
Chipul Corinei
de elena gheorghiu
Pe fața Corinei s-au întâlnit toate semnele bune și rele ca să-i zugrăvească un chip de copil placut însă nu atat de încântător ca la alți copii. Ele sunt: Pistruiul Puiu, Alunița Alina, Cicatricea...
Simțul autenticității
de Marius Surleac
(undeva, apropiindu-se de un parc, ea – în parc, el) Ea: Bună! Ce faci? De ce stai acolo și fumezi trabuc? El: (citind dintr-un ziar, fără a ridica privirea) Nu e treaba ta. Așa că lasă-mă-n pace, nu...
CluStArs
de Alina Manole
În satul acela, unde toată lumea era nu numai extrem de credincioasă, dar și destul de sobră, probabil din cauza distanței relativ mari de tumultul Capitalei, el avea o reputație proastă încă înainte...
Simple gânduri cu arbori și urbanism II
de Burlacu Ioan
Reportajele despre pomii căzuți la furtună și care au provocat victime și pagube, spun foarte mult despre mentalitatea, nivelul cultural și respecul pentru natură al facturilor de răspundere din...