Căutare

Nascuta in 1972, intr-o luna in care natura crea o explozie de verdeata...fiind, un copil iubit de parinti si cu o dorinta enorma de a intelege dintr-o data esnta vietii si si a universului... am terminat liceul si, iubind frumusetea , am incercat sa ma dedic ei.Desenam ,scriam raslet cate o poezie... il iubeam pe Tonita si pe Eminescu...as fi vrut sa pot face o parte infima ,din cat au facut ei...dar , nu am hranit aceasta sete de frumos expusa in nici una din cele doua variante.In timp, dragostea ,m-a facut sa scot la iveala ramasite de ganduri, si inspirata adusade etapa vietii in care ma aflam, uneori ma ajutau sa astern pe harie ...versuri.

3 poezii, 0 proze

uzeyir cayci

Un artis ne-a scris din Mantes –la Ville (Franța) Cine este Üzeyir Lokman CAYCI ? Uzeyir Lokman CAYCI s-a născut în Turcia, la Bor, sub prefectură renumită pentru verdeața (pentrru pajiștile sale). Cursurile primare și gimnaziale le-a urmat în acest orășel. Apoi a reușit la concursul național de admitere la Universitate și la Școala Superioară de Arte INdustriale Aplicate a Academiel de Arte a Statului de unde a ieșit în 1975, cu diplomă de arhitect interior și de conceptor industrial. Lucrările sale pline de orginalitate au atras atenția cunoscătorilor. Apoi, a fost admis la expoziții și operele sale au fost publicate în reviste de specialitate. La terminarea cursurilor, a început să muncească la departamentul din R.D. cadrul Rafinărilor ținând de faimosul Koc Holding, grup industrial turc, unde a excelat în lucrări de design și de proiectare a furnalului F2. Poemele și nuvelele sale, scrise de la värsta de 14 ani au fost publicate în diverse reviste și ziare, etât anatoliene cât și...

18 poezii, 0 proze

Anna de Noailles

Anna de Noailles (1876, Paris - 1933, Paris) născută prințesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare și o poetă franceză de origine română. Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruș, și un tată român, un prinț Brâncoveanu, Grigore Brâncoveanu. Mama ei, fiica lui Musuruș-pașa, ambasador al Turciei la Londra, în anii 1850 și a Anei Vogoride, a fost o cunoscută muziciană, idolul compozitorului polonez Paderewski. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu Mathieu de Noailles în anul 1897. După circa un secol Anna de Noailles este mai celebră pentru rolul ei de femeie de societate și aristocrată, de prietenă a unor literați celebri, decât pentru poemele sale de influență Parnasiană. Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar la scurt timp a publicat un volum antologic, în 1901, “Le Cœur innombrable” care a avut un succes remarcabil. A fost aleasă imediat membră a prestigioasei...

73 poezii, 0 proze

Anghel Elena

Sunt om cu calitati si defecte, bineinteles. Sunt..o oarecare ,nu ma consider vedeta dar nici papusa ta caci nu sunt marioneta. Sunt..un personaj din cartile de povesti caci ma detesti knd ma citesti.. ca de o carte te feresti. Nimeni..nu ma cunoaste cu adevarat si orice ar zice lumea sunt o prea buna fata. Ambitioasa sunt, m-am nascut a fii, nimeni nu-mi sta in cale. Sunt un trandafir pe care furtuna nu-l poate lasa fara petale. Asculta bine si retine ca ce fac nu-i de fatada ,las'sa se citeasca-n ochii mei, las' sa se vada ca viata mi-a dat multe..da mai multe mi-a luat

2 poezii, 0 proze

Victor Doman

Sunt student la Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universitatii de Constructii Bucuresti, iar liceul l-am facut la Colegiul National Vlaicu-Voda. Am trait copilaria intr-un oras minunat, cu verdeata si cu liniste, cu o manastire faimoasa si cu o legenda pe masura : Curtea de Arges. Orasul acesta este o adevarata Gradina Eden, dar asa cum se intampla intotdeauna in viata, nu mi-am dat seama de cat de minunat este decat dupa ce am ajuns la Bucuresti. Perioada liceului a fost una foarte tulbure, una a cautarii de sine - care nici acum nu a incetat, in care am trecut de la a fi cel mai aprig ateu, cu o teorie bine pusa la punct, la a fi un om cat mai spiritual. Acum perioada studentiei...

1 poezii, 0 proze

Gino Pastega

Gino Pastega è nato e vive a Venezia. Medico, libero docente universitario. Membro dell\'\"Ateneo Veneto\" e de \"La Maison des Ecrivains de Paris\", presidente di \"Poezia Venetia\", socio del PEN italiano. Ha publicato numerosi saggi letterari e filosofici, i libri di poesia \"L\'Impossibile bersaglio\" Ed. del Leone 1993, \"Navegar co le stele\" Ed. Clessidra 1995, \"La morte inesistente\" Ed. Clessidra 1995, (ristampa 1997 tradotto in romeno e in francese), \"Straniero\" Ed. Grafic House 1998, I miei occhi nel mare, Campanotto Editore 2003, Poesie a Vilenica (in italiano e sloveno) Ed.I. Osojnik - B. Subert 2004, i libri di racconti \"La soffitta\", Ed<. Clessidra 1993 e \"Giochi della sorte\" Campanotto Editore 1999. Della sua opera hanno scritto molti critici letterari e poeti. Ha vinto numerosi premi letterari nazionali ed internazionali.

4 poezii, 0 proze

Gaspara Stampa

1523-1554 Poate cea mai însemnată poetă a Renașterii italiene, Gaspara Stampa se naște la Padova, într-o modestă familie de negustori. După moartea tatălui se mută cu familia la Veneția, unde face studii literare și muzicale temeinice, devine în scurtă vreme o poetă și o cântăreață dintre cele mai apreciate de societatea cultă a vremii. Admirată și pentru frumusețea ei, a dus, pare-se, viața rafinată și libertină a marilor curtezane ale vremii, nutrind însă o mare și constantă iubire pentru contele Collatino di Collalto, senior de Treviso și poet, amant necredincios, care i-a inspirat întregul canțonier. Rimele sale, elogiate în epoca Romantismului ca expresie spontană a talentului și a unei pasiuni mistuitoare realmente trăite, poartă totuși amprenta culturii literare a vremii, eliberată doar de excesele intelectualiste.

1 poezii, 0 proze

Lara Sanjakdar

Lara Sanjakdar, s-a nascut la Treviso (Italia) in 1976, a obtinut licenta in Filosofia la Universitate din Venetia Ca’ Foscari (teza de licenta “Timpul si eternitatea in opera lui Mircea Eliade. Receptarea critica doctrina yugalor”. A publicat: Storia religiosa dell’Europa e dell’Asia. Il Sesto Congresso Annuale della European Association for the Study of Religions (Notiziario), in “Studi e materiali di Storia delle Religioni”, 2007, XXXI, 1, vol. 73°; Mircea Eliade. Dialogul religiilor și modernitate la Accademia di Romania în Roma, in “Revista 22”, 13 (942), XIX, 25-31 marzo 2008, Bucuresti; Andrei Oișteanu, Il diluvio, il drago e il labirinto. Studi di magia e mitologia europea comparata (recenzie) in “Humanitas”, 63 (5/2008); L’immagine dell’India nella cultura romena moderna e contemporanea, in “Quaderni asiatici”, 88, dicembre 2009; Alcune note sul concetto di “ossessione del tempo”in Mircea Eliade e Mihai Eminescu, in “Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca...

1 poezii, 0 proze

Emil Cioran

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța. Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul...

87 poezii, 0 proze

Vendetta

de Eftimie Andrei

Lacrimi topite mi le torn gloanțe, Dinții mi ascut după modelul felină, Unghiile scurte mi le cresc gheare, Mă transform încet într-o mașină de lupta. Sunt un vânător, un predator, Lupt pentru...

Romeo si Julieta la MIZIL

de Laurentiu Ghita

Cum s-ar fi evitat măcelul (idee după Nenea Iancu) Cum scrie și Ranetti cel subtil În cartea sa: „Romeo și Julieta”, Verona ar fi ocolit vendetta De-oprea acceleratul și-n Mizil. Campanie electorală...

Tabieturi

de Maria Nicolescu (Balan)

Nu-mi mai povesti de nopți la mare de lăcuste, de violet, de uragane - lasă-mi deșerturile în pace să umble cu sabia arsă, ochi în culori de vendetta - Îmi spui că pământul e o pajură uriașă în două...

De dragul nebuniei...

de Serban Stanescu

M-am ridicat greu de pe pământ pentru că lacrimile atârnă greu și mă durea plecarea, mă durea lăsarea in urmă a atâtor alte dureri ale voastre, ale noastre, care mă dor pe mine cât vă dor pe voi, cât...

cântec de cazarmă

de Silvia Goteanschii

În nopțile în care plouă puternic mă ridic din patul meu și mă-ndrept fără pași spre tine, cu o legiune de anemone ascunse adânc în țesut și în piept. Pe maidan, ființe necunoscute, cu gâturi sucite,...

De medicament n-ar fi

de Daniel Aurelian Rădulescu

O odă ar merita ce leacul făptuiește; Resuscitare când bătaia e pierdută Cu propriul său, ca-ntr-un război civil, redută Ce stă să cadă în trădare mișelește. Nu-i doar uzura inamic de depanare Când...

”Metafora” imbecilității

de Daniel Aurelian Rădulescu

Ies toți în hoarde din spelunci Cu gând în zimți de stalagmite, Imitatori de nibelungi... Neisprăviți, neisprăvite! Au minți dospite în lugubru Ce explodează în dejecții. Răspânditori de ură,...

dharma tigrului

de Cătălin Al DOAMNEI

în dimineți cu soare alb m-am întors să-ți dau un nume numai al meu l-am găsit doar în praful diamantin al zăpezilor cu vise ai crezut că poți muri când nimeni nu mai speră nu te caută nu te așteaptă...

vendetă

de Ioana Balea

transcende cenușa dinlăuntrul tău putred calea este gura mea flămândă esența tutunului și cafeaua din mână nasc muguri în spini pe trupul tău șubred ți-aș săruta sufletul trivial pictat pe icoane de...

Un poem ca o vendetă

de Bot Eugen Iulian

Motto: Orice femeie pare sau curvă, sau învățătoare. (E.M.Cioran) Indiferentă față de tot ceea ce îi apune în față, față de tot ceea ce îi răsare din spate, ea bagă la-naintare mereu numai plânsul -...