"Un vis al asteniei" – 22526 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MMmedana făt (ana meda)
Sunt un zâmbet al lui Dumnezeu, sunt o lacrimă a iubirii, sunt un vis al copilului ce-am fost și o rugăciune a mamei ce voi fi. Sunt o jumătate a unui întreg...Ana Meda
4 poezii, 0 proze
CRCernamorcenco Rebeca
..... Cand esti suparat scrie si nimic nu va putea sta in calea fericirii... Sunt mica, am 12 ani si de aceea poate nu am o biografie, sau realizari in viata. Insa as vrea sa devin cunoscuta in acest domeniu.Cu ajutorul vostru as putea macar sa imi imbunatatesc tehnica scrierii. Stiu, poate ziceti ca este doar un vis al unui copil, insa sunt mai matura, deoarece poeziile mele exprima mai mult tradarea, iubirea si viata. Accept orice critici, sfarturi si comentarii!
11 poezii, 0 proze
szabo mihai
sint cea ce sint nici tu ,nici el poate doar un vis frint pictat cu al hazardului penel
6 poezii, 0 proze
Chirica Andreea
Sunt doar un cosmar a unei copile prost inspirate , ce m-a uitat in acest canal infernal al lumii si incerc sa supravietuiesc cum pot . Am incercat ( si inca incerc) sa duc o viata normala , si am copiat toate gesturile si aclimatizarile celor din jur ; asa ca m-am casatorit si am facut un copil . Mi-am dat seama ca nu este atat de urat pe cat pare , ci doar plictisitor uneori . Dar....atata timp cat un nebun ca mine isi duce veacul intr-o astfel de lume , mereu va gasi ceva atractiv , sau ceva de care sa se lege pentru a-si infrumuseta viata . Unul dintre acele lucruri este copilul meu LUKE ..... un vis devenit realitate :X .... o utopie a unei vesnicii abstracte .
1 poezii, 0 proze
Bodrug Nicolae
Inger As vrea sa fiu un inger in cerul senin Decit sa fiu om pe pamintul plin de pelin, Sa fiu un pazitor al unui muritor Sa-i dau idei deasupra capului lui, sa zbor... As vrea sa dispar in al singuratatii abis, Iar toata lumea din jur sa-mi fie un vis...
3 poezii, 0 proze
mocanu mariana
atunci cand m-am nascut aveam de toate. INOCENTA mi-a rapit-o un demon al intunericului...,INCREDEREA sa rupt din mine farama cu farama atunci cand cei dragi ma tradau...,FERICIREA a pierit dureros atunci cand m-am lovit de zidul dur al neputintei de ami implini un vis...am ramas doar cu SPERANTA ca voi avea din nou ceea ce am pierdut...
1 poezii, 0 proze
FGFranz Grillparzer
Franz Seraphicus Grillparzer (n. 15 ianuarie 1791 - d. 21 ianuarie 1872) a fost dramaturg și poet austriac, reprezentant de seamă al dramaturgiei austriece din secolul al XIX-lea. A fost influențat de scriitori ca: Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca. Opera 1807 - 1809 Blanca din castilia ("Blanca von Castilien"); 1809: Spartacus ("Spartacus"); 1809: Alfred cel Mare ("Alfred der Grosse"); 1817: Străbuna ("Die Ahnfrau"); 1818: Safo ("Sappho"); 1821: Lâna de aur ("Das goldene Vlies"), trilogie formată din: Oaspeții ("Der Gastfreund") Argonauții ("Die Argonauten") Medeea ("Medea"); 1823: Norocul și sfârșitul regelui Otokar ("König Ottokars Glück und Ende"); 1826: Un servitor credincios și stăpânul său ("Ein treuer Diener seines Herrn"); 1827: Poezii ("Gedichte"); 1831: Valurile mării și ale dragostei ("Des Meeres und der Liebe Wellen"); 1834: Un vis, o viață ("Der Traum, ein Leben"); 1835: "Tristia ex Ponto" 1838: Vai de cel ce minte ("Weh dem, der lügt"); 1847: Libussa...
1 poezii, 0 proze
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Monica Berceanu
" nu sunt nimic din ceea ce am vrut sa fiu \ dar fiindca m-am nascut fara sa stiu \ raman \ acelasi care sunt " .... Scriu pentru ca vorbele imi mor inainte de a fi rostite ... scriu pentru ca gandurile mele sunt hoinare ale trecutului si ale viitorului ... nevrand sa pierd nimic din ceea ce iubesc , din ceea ce respir ... din ceea ce traiesc ... nu ma intrebati cui scriu , de ce si cum ... nu as putea sa va raspund niciodata ... poate va regasiti in povestile mele ... poate doar cititi si ma compatimiti ... poate doar radeti ironic ... va las ... nimeni nu ar putea intelege vreodata povestea sufletului meu ... stiu numai eu adevarul clipelor , adevarul minciunilor si al ascunsului ! ... pentru mine exista un singur suflet ... un singur nume si un singur vis ... si totul se topeste in cuvinte ...! si totusi .. Tu stii ce vreau sa spun ... !
48 poezii, 0 proze
BRbarbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
Un vis al asteniei
de Diana Rizoiu
Hai să luăm soarele de mână, Traversând încet marea spre un țărm ud. De ce să nu stingem un foc al zilei Ca să poată veni eterna noapte a tristeții? Frunze de aprilie să ne cadă în păr, Simțind un...
Ana II
de Emma Greceanu
Sări din pat buimacă și pentru câteva clipe nu-și putu da seama dacă e noapte sau e zi, dacă e trează sau încă mai visează. Uitase televizorul deschis și o doamnă proaspătă și bine îmbrăcată (atât...
rupt de podea ca din cuie
de Nache Mamier Angela
rupt de podea ca din cuie cauți un suflet în jur ,într-un vis ,într-o carte pagini proeminente ți-arată cum să mai ieși din nevoi anemii, astenii de sezon , zbor caligrafic prin foi realitatea fierbe...
O săptămână
de Emma Greceanu
Luni „ Ar fi prima dată când vorbim. Nu știu cum să încep. Ce s-a întâmplat azi? Ce-ai văzut? „O mulțime de nimicuri din care am trăit. De pildă, bându-mi cafeaua la o terasă, am stat minute în șir...
Autism
de Păcurar Alin-Dan
Îmi caut lumina în negura nopții, Zbor prin cosmos rămas în voia sorții, Că am cunoscut dulcele morții Și amarul reînvierii, Că sunt un demon ascuns sub un adept al tăcerii. Supradoză de imaginație,...
Astenie
de Adela Setti
alegem praful din lucruri / ne pudrăm cu el tâmplele / imaginăm veliere ușoare pentru copiii ce vor dori să iasă în larg cu noi / bunici de dragul cărora vor fi ales să se nască prezentul e prins în...
depărtarea
de Rodica Lupu
vezi tu niarne de fiecare dată când depărtarea mi se întinde dinainte intimitatea-mi devine cel mai curat loc unde pot muri în liniște nimic nu-mi stă de-a curmezișul poate doar un regret responsabil...
1/10
de alex bâcu
încă mai păstram în cerul gurii degradeuri gustative ale apelor saline cu scoici și cafea la mitocanu’ un fel de eclipse parțiale ale papilarului tu le botezai vulgar lacrimi, eu n-aveam nici un chef...
Toamna din noi
de radun gabor
toamna asta am să tac- e prima oară când tac toamna sau, mai bine, am să țin respirația acestei lumi până când pașii tăi îmi vor mătura cioburile arămii sparte în suflet, scrutez orizontul, dar...
Hypermarket – raionul „cuvinte”
de felix nicolau
Impresia cu care rămâi după întâlnirea cu poezia lui Adrian Firică este că muntele pe care stă cocoțat Hollywood-ul a fost aruncat în aer și că universul cinematografic s-a rearanjat, în cădere, după...