"Un ultim surâs" – 22528 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
TLTeofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
Virgil Maxim
Virgil Maxim (4 dec. 1922, după unele surse 1923-1997) Elevul Virgil Maxim reprezintă unul dintre numeroșii foști deținuți politici care au lăsat urmă de aur în conștiința colegilor de detenție și în închipuirea celor care au auzit doar de el, fără să-i cunoască direct. Numele câtorva dintre aceștia sunt: dr. Traian Trifan, Traian Marian, studenții Valeriu Gafencu, Ion Ianolide și viitorul ieromonah Arsenie, pe atunci: Anghel Papacioc, tineri total dedicați vieții creștine Maxim Virgil s-a născut în anul 1922. Ca elev al Școlii Normale din Buzău, a fost arestat în ultima clasă, și condamnat, în 1942, la 25 ani muncă silnică, pentru apartenența la Frățiile de Cruce. Amnestiat prin Decretul din 23 august 1944, a fost ținut în continuare, timp de 20 ani, într-o detenție ilegală. Smuls din penitenciarul destinat elevilor – Târgșor –, socotit un element ‘periculos’, este aruncat în brațele reeducatorilor din Gherla, unde suferă chinuri indescriptibile. Totuși a supraviețuit torturilor și a...
2 poezii, 0 proze
VIVicente Blasco Ibanez
S-a născut la Valencia, pe 29 ianuarie 1867, adus fiind pe lume de Ramona Ibáñez, soția comerciantului Gaspar Blanco. A urmat cursurile facultății de drept la Universitatea din Valencia. Licența pe care a obtinut-o in 1888 nu i-a folosit la nimic, din simplul motiv că nu a practicat niciodată dreptul. Încă de pe vremea studentiei a fost pasionat de literatura și politica. Si tot in vremea studentiei, daca nu cumva mai devreme (dar în această privință izvoarele sunt sărace în informații) și-a descoperit pasiunea pentru femei. Această ultimă sferă de interes a lui Ibáñez nu ar trebui tratată cu superficialitate, macar din respect pentru energia pe care a consumat-o iubind si scriind despre femei. Din păcate, despre femeile din viața sa nu sunt multe lucruri de povestit aici. Sursele sunt sărace la acest capitol. A fost căsătorit cu Maria Blasco del Cacho, fiica magistratului Rafael Blasco, dar, se-nțelege, aceasta a fost doar un subiect al pasiunii sale, căci numărul real al...
0 poezii, 0 proze
Vlad Popescu
Ca si voi toti, un ultim romantic...
1 poezii, 0 proze
IPIoan Gr. Periețeanu
Ioan Gr. Periețeanu (n. 4 martie 1879, București - d. ?) a fost un poet, avocat și om politic român din perioada interbelică. Studii Născut în București, Periețeanu a urmat liceul Matei Basarab, pe care l-a absolvit în anul 1897. Ca student în cadrul Facultății de Drept, fondează Societatea Studenților în Drept al cărei vicepreședinte a fost. În aceasta perioadă face parte din comitetul de redacție al Gazetei Juridice, publicație care, însă, a avut un ultim număr în 1 ianuarie 1901. În acea perioadă s-au organizat celebrele discuții contradictorii asupra unor probleme juridice importante, sub forma de tribunale studențești. Absolvă Facultatea juridică din București în 1902, cu teza: Excesele, cruzimile și injuriile grave în materie de divorț. După o scurtă perioadă în care a lucrat în postul de comisar-șef în Poliția Capitalei, I. Gr. Periețeanu s-a dedicat carierei de avocat, devenind celebru pentru pledoariile sale de excepție. Carieră Și-a dus un aport decisiv în soluționarea...
1 poezii, 0 proze
liliana ghita boian
Am cincizeci de ani si ma simt nerealizata din punct de vedere artistic.Sunt absolventa unei facultati cu caracter economic, dar idealurile mele au caracter umanist,astfel ca in decurs de trei ani am publicat patru volume de poezii la doua editurii diferite prin largul concurs acordat de oameni cu suflet care au crezut si (sper ) mai cred inca in mine.In momentul in care am crezut ca viata si Dumnezeu nu mai are nimic nou sa-mi ofere a acordat sufletului meu un dans, un ultim tango al unei drame care m-a marcat profund si poate, pentru totdeauna. Sst! nu m[-ntrebati! sa nu- i stingem amintirea! Volumele se intituleaza astfel: sfasiere de lumina-2oo2 capricii autumnale-2005 rugaciune pentru tine-2oo6 rugaciuni despletite-n curcubeu-2oo6 Despre ele s-a scris putin; cei care au vrut sa ma cunoasca au citit poezia, cei care au considerat ca este suficient sa ma perceapa din viata de fiecare zi au trecut mai departe
2 poezii, 0 proze
Adrian Boruga
epigon eu mă numesc nimic mai mult având a spune iar sub acest ultim rând eu nu voi pune nici un nume
23 poezii, 0 proze
Martin Teodorescu Hut
Mi-am citit viata si n-am ajuns la ultima pagina. E un roman lung.
1 poezii, 0 proze
CSClaudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
Foale Alina
Motto : “Traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima, si invata in fiecare zi ca si cum ar fi prima.” (Gandhi) Cine sunt? Pe numele meu real Alina Foale, pseudonimul Orianda Jumatate romanca, un sfert unguroaica si un sfert nemtoaica :) O fire optimista si o minte deschisa Incotro ma indrept? Provocari profesionale Continua dezvoltare pe toate planurile Implinire personala si profesionala
17 poezii, 0 proze
Un ultim surâs
de Emil Tudorache
Am zeci de formule, de definiții Să sfârșesc universul chiar de astă seară… Dar nu pot! Când sânii tăi de carne Plâng întuneric, pătați cu sărutări și ceară. Mai cântă-mi un vers din balada Ce-am...
Un vis nesfârșit
de George Pașa
Să te bucuri, asemenea arborilor, pentru fiecare clipă trăită-n lumină. De îndoieli să te scuturi, de resemnări, de perspective cărora le-ai pierdut ultima șansă de a da o formă realului, că vine și...
Un om din ploaie
de Nicolae - Claudiu Marinescu
- Nu mai suport! Nu, nu, nu mai pot... lasati-ma. Fata fugi, trantind usa. Afara ploua torential, dar nici macar nu-i pasa. Alerga asa, cu capul gol, in tricou si blugi, pe strazile aproape pustii....
Vine toamna
de Adela Cenghri
Un vânt rece adie prin tufișuri îngălbenite Vine toamna, Dezbrăcând copacii de frunze… Vine toamna Cu miros de ceață amară, Vine toamna Oprind simfoniile din pădure Și chiar vântul din nord aduce...
Noi
de Felicia Mariana Orban
Zbatandu-ne intre limite Ne cautam Printre iluziile strivite Intre pleoapele timpului, Printre sperantele Nascute Din trupurile Secundelor de ieri, Printre visele adormite Intre bratele reci ale...
Povestea merge
de Raluca-Stefania Mihai
Ne-am atins mainile pentru ultima oara. Ne-am promis ca vom fi tari si ca nu vom uita ca demult am scrasnit impreuna din dinti pentru a ajunge departe. Am smuls un ultim suras trist si am plecat... a...
\"epitaf\"
de Petru Clariana
ascultă pașii cadențați a acestei dimineți trezită și ea de soneria ceasornicului meu. atinge dricurile de fum ce-mi poarta trupul inert. pășește în grădina transformată doar în bocet. unde, femeile...
Proxima - Partea întâi: „O misiune specială”
de Cornelia Georgescu
*85. Lansarea. 11.30 indicau toate ceasurile, bine potrivite, iar numărătoarea inversă confirma acest lucru: cifra 9000 arăta că mai erau doar două ore şi jumătate până la marele eveniment; trecuse...
Un ultim dans
de Violeta Florentina Ion
mi-ai pus coroană de spini și m-ai etichetat: expirată m-am prelins ca spuma în halbe clocotește amarul n-am suportat niciodată izul de mucegai îți albește fața și-ți înnegrește plămânii în mine fără...
mă iubește, nu mă iubește...
de Ela Solan
mâine voi smulge rând pe rând petalele surâsului tău într-un ultim joc de-a mă iubește nu mă iubește voi păstra între palme aroma dulce amară a buzelor peste arcuirea lor îmi voi modela respirația...