"Un om, o carte" – 22531 rezultate
0.03 secundeMeilisearchStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
Anghel Elena
Sunt om cu calitati si defecte, bineinteles. Sunt..o oarecare ,nu ma consider vedeta dar nici papusa ta caci nu sunt marioneta. Sunt..un personaj din cartile de povesti caci ma detesti knd ma citesti.. ca de o carte te feresti. Nimeni..nu ma cunoaste cu adevarat si orice ar zice lumea sunt o prea buna fata. Ambitioasa sunt, m-am nascut a fii, nimeni nu-mi sta in cale. Sunt un trandafir pe care furtuna nu-l poate lasa fara petale. Asculta bine si retine ca ce fac nu-i de fatada ,las'sa se citeasca-n ochii mei, las' sa se vada ca viata mi-a dat multe..da mai multe mi-a luat
2 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
Nicoleta Alecu
Filele albe au inceput sa se coloreze inca din liceu, cand cu patos incercam sa-mi creez o alta lume unde iubirea, trairile interioare, gandurile, dainuiau in fiece cuvant.. Nu-s celebra, si nici nu cred in celebritate. Sunt doar un Om ce-si scrie gandurile pentru a nu se pierde in cartea stufoasa a Timpului.
10 poezii, 0 proze
Jon Silkin
John Silkin s-a născut la Londra în 1930.Urmează studiile la colegiul Wyclieffe și Dulwich.Jurnalist în anul 1947 iar după terminarea stagiului militar,lucrează ca muncitor apoi profesor de engleză pentru studenții străini.Își completează studiile universitare de engleză la Universitatea din Leeds pe care o absolvă în 1962. Volume publicate: -1954-Împărăția liniștită -1958-Reordonarea pietrelor -1961-Natură cu om -1965-Poeme noi și selectate -1966-Iarba din Amana -19671-Principiul apei -1974- Micul paznic al timpului -1976-Psalmii și prada lor -1980-Poeme selectate -1980-Gurney, o piesă în versuri -1985- Pășunea corabiei -1987-Poezia omului angajat-antologie -Fondator și conducător al revistei literare STAND MAGAZINE jon Silkin este și un reputat critic literar, publicând o carte despre poeții primului război mondial. Premiul Geoffrey Faber Memorial Prize pentru volumul Nature whit Man.
0 poezii, 0 proze
Bogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
Jolanda Dósa
Sunt un inginer care caută poezia în precizie și un om cu o identitate care refuză să lase cuvintele să fie doar simple date tehnice..
46 poezii, 0 proze
Anghel Ioana
Viata e cea mai buna biografie pe care o poate avea un om!!
1 poezii, 0 proze
Ciobotaru Monica Silvia
Valoarea timpului...Ca sa-ti dai seama cat valoreaza un an, intreaba un student care a picat examenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o luna, intreaba o mama care a nascut prematur un copil. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o zi, intreaba pe cineva nascut in 29 februarie. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o ora, intreaba doi indragostiti care abia asteapta sa se intalneasca. Ca sa iti dai seama cat valoreaza un minut, intreaba un om care a pierdut trenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o secunda, intreaba un sofer care tocmai a evitat un accident. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o viata, intreaba-te ce simti cand pierzi pe cineva drag. Pretuieste fiecare moment pe care il ai...
4 poezii, 0 proze
Florentina Anghel
M-am nascut in anul 1960, in aprilie, o luna plina de flori, miresme si promisiuni. Am urmat cursurile Liceului de Muzica nr.1 (clasele a IX-a si a X-a) si, pentru ca liceul s-a desfiintat in anul 1977, am continuat cursurile la Liceul C.A. Rosetti. Am absolvit Facultatea de Filosofie (specializare Sociologie) in 1983 si Facultatea de Drept (in 1992). Pana in 1989 am fost profesor in Cernavoda, invatatoare (prin forta imprejurarilor, demisionasem din postul in care primisem repartitie guvernamentala) si profesor in gimnaziu, undeva in Pipera. In 1990 am dat concurs si am ajuns la lucrez (sociolog si apoi cercetator) la Institutul de Stiinte ale Educatiei din Bucuresti. Aici am avut sansa sa imi propuna coordonarea tezei de doctorat directorul acestei institutii, un om remarcabil si am obtinut doctoratul in anul 2002. Am lucrat la institut, am lucrat pentru o institutie care gestioneaza fonduri europene (din 1996 pana in acest an).
2 poezii, 0 proze
Un om, o carte
de vicol cristina
Un semn de mana, de carte un adio, o pagina rupta, pumni stransi, cuvinte plictisite poveste absurda, poveste furata... O urma de fum, o umbra de roman tacerea durerii, promisiuni inventate ochi...
O viață, O carte și-un Om – Teatru… și nu numai
de Ioan-Mircea Popovici
Din punctul meu de vedere, o carte este bună dacă, deschizând-o la întâmplare, pe paginile stânga-dreapta găsești o poveste care te atrage sau o mărturisire. “Teatru... și nu numai” este un...
Într-o zi, un om mi-a dat o carte
de emilia ivancu
Într-o zi, un om mi-a dat o carte mi-a spus că mi-a dat întreaga lui viață. Deschizându-i filele, am simțit literele cum palpită sub mâna mea umedă și înghețată și ochii întunecați. Paginile vorbeau...
Un om, o pasiune, mai multe exprimӑri
de Mihai-Athanasie Petrescu
Mӑrturisesc cӑ eu am auzit întâi de aviatorul Alexandru Şcheul şi, mult mai târziu, de motociclistul Alexandru Şcheul. Asta, deşi am permis de conducere categoria “A” încӑ din 1983, iar brevet de...
Salvezi un om, salvezi o lume
de Ottilia Ardeleanu
Autorul acestui volum de mărturisiri din lumea nevăzută și neînțeleasă este aproape un vrăjitor de suflete altfel sortite vieții, printre care mulți nu ar putea păși, darmite să li se alăture,...
Omul și cartea. Ambii au o copertă, referințe și un prim capitol
de Tonca Oana
Adevăruri simple, de care nu ai cum să scapi. Ca niște cărți, pierdute în rafturi. Gândite și scrise de niște nume anonime. De ce se vând și cum le alegi? E simplu… Cărțile, sun ca niște oameni. Ca...
am scris o carte
de Sorin DespoT
am scris o carte am crescut un cîine am mințit un om am am am am am de nouă ori am iubește-ți aproapele consumă cu noimă încearcă să supraviețuiești intact întreabă-te luptă promite am scris o carte...
fiecare oră are la dispoziție un om
de ștefan ciobanu
citisem o carte până mi se făcuse sete râcâind foile în disperare de verde am nimerit în genunchii altuia așa se întâmplă dacă nu ești atent pe unde mori în ce poziție știi a spune lucruri simple...
Un om universal între noi: omagiu lui Benjamin Fondane, la INALCO din Paris
de marlena braester
De la stanga la dreapta: Basarab Nicolescu, Ramona Fotiade, Dominique Guedj,Magda Cârneci, Olivier Salazar Corespondență din Paris de la Jean-Yves CONRAD, 25 februarie 2005 25 februarie 2005....
Un om care caută nefericire
de Laur Abehg
1 Februarie 2012 Am născut! Să-mi trăiască! Are vreun kilogram de celuloză, 513 pagini fix, cu tot cu drafturi alternative și, din fericire, e hermafrodit. Am fost cu ea în travaliu timp de 19 luni...
