"Un cer de levănțică" – 22526 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
Georgescu Iulian
nu-i un lucru care sa-l faci de mantuiala.Cer permisiunea de a o dezvolta pe parcurs.
1 poezii, 0 proze
bota lucian
publicatii in pagini aiudene participant la colocviile literare din Aiud convocate de Centrul Cultural ``Liviu Rebreanu`` Te-am ginit te-m ginit stand intr-un con de umbra , sub soarele inlemnit , ramanand un suflet inverzind crescut in lacrimi de roua ramuri inflorind hranite cu petic de cer cazut peste pamant
6 poezii, 0 proze
Tanasa Alina Loredana
sunt un suflet ca oricare altul...care a suferit,a iubit....care incerak sa treca prin lume ca un nor pe cer...care are o mie de intrebari cu raspuns neinteles shy alte o mie de intrebari fara raspuns...dar dak ma gandesc...intrega noastra viata e plina de intrebari...shy toate incep cu de ce.....shy nu numai intrebari...mai sunt shy regrete...Regret un cuvant nespus, regret o vorba aruncata cu rautate, regret un gest nefacut, regret o mangaiere neoferita, regret timpul pierdut, regret anticipat timpul pe care il voi pierde, regret cearta aceea stupida, regret ca nu spun "te iubesc" suficient de des unei persoane, regret ca nu am acum pe cineva langa mine, regret un telefon dat, regret un mesaj scris, regret o zi pierduta, regret o ocazie unica pierduta pentru totdeauna, regret ca am fost proasta cand nu trebuia, regret ca inca mai sunt, regret ca imi pasa cand ar trebui sa dau cu piciorul, regret ca vad mai mult decat ar trebui, regret ca nu sunt ignoranta si regret ca regret atat de...
1 poezii, 0 proze
marius nițov
Cultura și arta, gustul libertății mele... scriu în stele, caut să înțeleg ceva din perioada asta scursă de la un regim totalitar la statul infractorilor cu reminescențe totalitare. Prin toate anormalitățile trăite ca un exercițiu de supraviețuire, n-am uitat ce înseamnă frumosul. Master (culmea!) in istoria comunismului. S-a scris poezie buna in "inchisoarea rosie". Participant in cenacluri literare si cateva poezii publicate. De ajuns intr-o perioada crunta pentru poezie. În 2008, premiat pentru activitate jurnalistică locală. Dragostea mea de poezie este un dar din cer, de aceea cred și mărturisesc! Rolul meu e să descopăr fericirea fiecărei clipe, pentru a adăuga mai multă viață în jurnalul călătoriei și căutărilor. mariusnitov@yahoo.com.
274 poezii, 0 proze
Petre Got
Petre Got (n. 20 septembrie 1937, Desești jud. Maramureș) este un poet și jurnalist român. Numele său este uneori scris sub forma Petre Gott. Părinții săi se numeau Gheorghe Got și Ioana (n. Sacalâș) și erau amândoi țărani. Gheorghe Got și Ioan Pop (văr primar dinspre mamă) au fost deținuți politici în perioada 1959–1962, respectiv 1958–1964, fapt care l-a adus pe tânărul Got la un pas de a fi exmatriculat din facultate. În 1962, Petre Got absolvă studiile de licență ale Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj. Debutează cu poeme în revista Familia (1966). Debutul editorial este reprezentat de volumul de poezii Cer înfrunzit (1969). Urmează colaborări la reviste literare precum: Familia, Tribuna, Luceafărul”, Steaua, România literară, Viața Românească, Ramuri, Convorbii literare etc. Poezia „Muntele” beneficiază de adaptarea muzicală în manieră hard rock a lui Dan Aldea, pentru grupul Sfinx. Piesa a fost lansată în 1975, pe discul Lume albă. Între anii 1974–2008 a...
4 poezii, 0 proze
Dan
O mica speranta ce poate trai intr-un ciob de gheata e chiar asemeni unui om,nu trebuie cuvinte sa intelegi sufletul unui om ci doar atentie si asta cer eu asa ma vei cunoaste mai bine!!!
5 poezii, 0 proze
Dan
O mica speranta ce poate trai intr-un ciob de gheata e chiar asemeni unui om,nu trebuie cuvinte sa intelegi sufletul unui om ci doar atentie si asta cer eu asa ma vei cunoaste mai bine!!!
4 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
ciutura carmen luminita
un om prețios mi-a spus:" a scrie poezie e un blestem", să rămân blestemată! apariție publicistică în nr.5 ,iunie, al revistei Orizont Literar Contemporan apariție editorială, placheta de poezie, Nodul din cer, Editura Tipoalex, august 2009 e-mail:ciutura.luminita@yahoo.com
163 poezii, 0 proze
Un cer de levănțică
de Eduard Rosentzveig
Un cer de levănțică îmi inundă timpanul cu zborul încins al unei acvile țipătoare te văd bucuroasă, “ hei, dude, hai să pândim caprimulgii, hai să vedem orhidee!”, și mă sorbi mai departe în felul...
Jurnal pe bilete de autobuz 18
de Anni- Lorei Mainka
e bine să nu fii singur la culesul florilor de levănțică sălbatică să nu pleci în haine deschise la culoare să te speli bine bine în nisip apoi îți lipești o iubire de tălpi iarba mov e ca marea te...
retrospectiv
de Daniela Luminita Teleoaca
te doare și pe tine picătura de cer departe în care eu azi îmi îngrop obrajii înșir mătănii și țes șirag de petale ce au vrut, dar n-au știut să se așeze la timpul potrivit în aceeași fereastră. le...
București – orașul bucuriei de-a mă ști iubit e un oraș trist
de Dragoș Vișan
Când plouă prin București, parcă se spală pe ochi toate clădirile mai vechi și ne clipesc din ochii ferestrelor, pe când obrajii lor sunt umeziți, puțin întunecați de igrasie. Pe Calea Victoriei te...
dimineți de lavandă
de Oana Zahiu
era atât de bine mă trezea zgomotul făcut de ea în bucătărie era acolo în capotul cu flori întindea mâna cald către obrazul meu și ziua începea noaptea bunica mea strânge la piept buchete de...
De citit într-o seară!
de Nicolae Baldovin
Ce mai seară! Pe-o bancă-n parc o mamă își pudrează coplilul, ca să nu mai plângă, cu-n soi de humă cu extracte de aloe și miros de levănțică. Din sânii ei, ca o vărărie părăsită, copilul își mai...
Început de baladă
de Cristian Vasiliu
I Noaptea rece se prăvale - Vin tăios de primăvară - Sus pe vârfuri în pocale Din ageag și piatr-amară. Aripa potcoavei taie Întunericul și-n rană Lacrimă din colț de Rai e Fata domnului – icoană....
Orfeu în cetatea de pământ
de Petre Ghelmez
1. Cosmos plângând Pământ fără văz, pământ fără auz, Pământ fără cuvânt, Noapte de umbră, noapte de ceață, noapte de carne, Noapte de timp Cu ochiul sărat al luminii Înlăuntru răsfrânt. Pământ fără...
n-am plătit biletul
de diana dumitraciuc
șinele astea te trag din tine asemenea brațelor mamei ți-ai culca oboseala în ele ai urcat în fața ta un copil pe trup încep să-i crească degete o iarbă mișcătoare te cotrobăiește ca pe-o ladă cu...
Pliurile întregului
de Andrei Lucian
Prea multe dorințe, prea multe disperări expediate spre cer. Sigur acesta ne va reclama într-o zi. Nimeni nu-l atinge, dar toți s-agață de el. Pe undeva Adam și Eva încă își împart vina cu un al...
