Căutare

Născut la 31 iulie 1956, la Iași, Marcel Cepoi, după 6 luni a suferit de Poliomielită la membrele inferioare, fapt care l-a determinat în mare măsură să copilărească la un Cămin - Școală din comuna Jucu din județul Cluj; unde a urmat Școala primară. A absolvit Școala Profesională Specială de electricieni auto din București; a profesat câțiva ani în orașul natal Iași, iar din anul 1985, după ce suferise o amputație a membrului inferior drept și a fost pensionat de invaliditate gradul II, s-a stabilit la Căminul - Spital Comănești din județul Bacău. A activat în cenaclurile „Artis - Club” Asău, „Nicolae Labiș” „Tristan Tzara” Moinești și „Nicolae Labiș „ Comănești, unde a debutat ca poet în revista „Plaiuri trotușene” 1995, poeme i-au apărut în „Învingătorul”, publicația Societății Handicapaților Locomotor din România .În primăvara anului 1999 i-a apărut placheta de versuri „Goana dintr-un cal legat și-n vara anului 2003 a văzut lumina tiparului placheta de versuri „Zări colbuite”.

41 poezii, 0 proze

Dan Giosu

REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...

0 poezii, 0 proze

Rafael Alberti

Rafael Alberti (n. 16 decembrie 1902, El Puerto de Santa María - d. 27 octombrie 1999, El Puerto de Santa María) a fost poet și dramaturg spaniol, reprezentant al Generației de la '27. Opera 1925: Marinar pe uscat ("Marinero en tierra") 1926: Iubita ("La Amante") 1927: Zorii micsandrei ("El alba del alhelí") 1927: Calcar și cântec ("Cal y canto") 1928: Despre îngeri ("Sobre los ángeles") 1937: Dintr-o clipă în alta ("De un momento a otro") 1938: Capitala gloriei ("Capital de la gloria") 1940: Viața bilingvă a unui refugiat spaniol în Franța ("Vida bilingüe de un refugiado español en Francia") 1940: Între garoafă și spadă ("Entre el clavel y la spada") 1942: Cărarera pierdută ("La arboleda perdida") 1944: Maree ("Pleamar") 1944: Caraghiosul ("El adefesio") 1954: Balade și cântece din Paraná ("Baladas y canciones del Paraná") 1956: Noapte de război în Muzeul Prado ("Noche de guerra en el Museo del Prado") Împreună cu Federico García Lorca și José Bergamín, întemeiază revista El...

108 poezii, 0 proze

Ahmet Muhip Dıranas

Ahmet Muhip Dranas (d. 1909, Sinop; ö. 21 Haziran 1980, Ankara) Türk șair, yazar. 1909 yılında Sinop\'un Salı köyünde dünyaya geldi. Ankara Erkek Lisesi\'ni bitirdi. Lisedeki edebiyat öğretmenleri Faruk Nafiz Çamlıbel ve Ahmet Hamdi Tanpınar, șiir sevgisinin gelișmesinde etkili oldular. Ankara Erkek Lisesi\'ni bitirdikten sonra Hâkimiyet-i Milliye gazetesinde çalıștı(1930-1935). Ankara Hukuk Fakültesi\'ne iki yıl devam ettikten sonra İstanbul\'a gitti, Edebiyat Fakültesi Felsefe Bölümü\'ne girdi ve burayı bitirdi. Güzel Sanatlar Akademisi Kütüphane müdürlüğü yaptı. Dolmabahçe Resim ve Heykel Müzesi resim yardımcılığında bulundu. 1939\'da Ankara\'ya döndü ve CHP Genel Merkezi\'nde Halkevleri Kültür ve Sanat Yayınları\'nı yönetti. Ağrı dolaylarında askerlik görevini yaptıktan sonra, Ankara\'da Çocuk Esirgeme Kurumu Yayın Müdürü, Kurum Bașkanı...

1 poezii, 0 proze

Kemalettin Kamu

Kemalettin Kâmi Kamu (d. 1901, Bayburt - ö. 6 Mart 1948, Ankara) gurbet șairi olarak tanınan Türk șair ve siyasetçi. 1901 yılında Bayburt\'ta doğdu. 1910\'da dıșardan sınava girerek orta birinci sınıfta öğrenim görme hakkı elde etti. Erzurum\'da bașladığı ortaokulu Refahiye\'de bitirdi. Erzurum\'un ișgal edildiği haberini alan babasının kalp sektesinden ölmesi üzerine annesiyle önce Sivas\'a sonra Kayseri\'ye göç etti. Bulduğu her iște çalıșıp, bir yandan da eline ne geçerse okuyan ve șiirler yazan bir gençti. Bir süre Bursa, daha sonra İstanbul\'da bulunan ve İstanbul Erkek Öğretmen Okulu\'nda okuyan Kemalettin Kamu, ișgal güçlerinin șehre girmesi üzerine Ankara\'ya gitti. Kemalettin Kamu, Ankara\'da Matbuat Genel Müdürlüğü\'nde çalıștı. Kurtuluș Savașı yıllarında yazdığı șiirler okul kitaplarına girdi, yurt genelinde...

1 poezii, 0 proze

Jaufré Rudel

Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...

2 poezii, 0 proze

Bogdan Burileanu

Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...

6 poezii, 0 proze

Marin Corneliu Dobre

In plin razboi mondial, pe 11 septembrie 1941, in casa tâmplarului Ionita, de pe malul lacului Tei din Bucuresti, aparea al cincilea copil. A fost dorit? n-a fost? Cert este ca odata venit pe lume a fost rasfatatul familiei: Bebi. Primele amintiri legate de copilarie sunt din timpul refugiului la adapost, de teama bombardamentelor din anul 1944, purtat de sora sa Lili, cu sapte ani mai mare. Desi in poeziile sale copilaria apare ca un paradis pierdut, aceasta stare de fapt a durat foarte putin, intrucât familia a fost lovita dezastruos prin moartea intâiului nascut - Gogu, la nici nouasprezece ani. Nu mult dupa aceasta a cazut, rapusa de durere si mama - Steluta. Tragedia familiei s-a repercutat dureros in inima copilului de nici unsprezece ani, marcându-i intreaga viata. Urmarile razboiului, privatiunile micilor meseriasi in contextul anilor ^50, au inrâurit si ele viata interioara a scolarului si liceanului Corneliu. Dar tocmai aceste necazuri poate ca l-au si fortificat, reusind sa...

52 poezii, 0 proze

un oarecare

neimportant sau cine stie...

1 poezii, 0 proze

Un Cal Salbatic

de GHETE EUGEN

Aerul îi freamătă în nările largi, Ca un combustibil solar, Simte câmpul deschis înainte-i, Nerăbdător. E sălbatic,nesupus,nestăpânit Si e liber,liber,liber Sub un cer Fără sfârsit.

Timpul un cal sălbatic

de Silviu Somesanu

Știu cât de vinovată ești și te iert, totul este un raport care s-a prescris în uitare, sunt la fel de vinovat ca toți ceilalți care se acoperă cu intenții bune, de fapt stau sub streașina norocului...

Un altfel de poem

de Ioana Geier

O parte nevăzută din mine se plimbă pe un cal sălbatic spre a-mi reface ziua s-ar cuveni să iubesc toamna pentru câte rânduri de frunze mi-a aruncat de-am ajuns înțeleaptă dar eu de copil am urât-o...

Baladă tristă

de Eugen Blăjan

Un cal bătrân, Străin și singuratic Pe o câmpie stearpă și plină de gunoaie, Pe câmpul spân Pe câmpul ocolit de ploaie Păștea un cal, un cal sălbatic… Un cal zdrobit De propria-i povară Purtându-și...

Am să-ți scriu...

de Nicoleta Tase

Am să-ți scriu astăzi o scrisoare despre un cal sălbatic îmblânzit fără voie cal negru lucios potcovit cu doruri străine Am să-ți mai scriu și un “buna dimineața” învățat pe de rost și caligrafiat cu...

Acum când te-am pierdut ireversibil

de Tania Kub

Acum când te-am pierdut ireversibil și sunt un cal sălbatic fără șea Alerg de ani de zile fantomatic după iubirea din ființa mea. Și ce-i dacă n-a fost o împlinire când frumusețile se sting în...

Atelier

tropot anonim

de Ursu Marian Florentin

mă simt liber în neînsemnătatea mea pe pământ mă bucur de zorii de zi ca un cal sălbatic ca și cum aș putea cuprinde marginile lumii cu niște copite încă neatinse de zbor zgomotul aripilor mele în...

să fug și să fiu

de Diana Frumosu

pe harta lumii nu țări nu ape nu fluturi strigăte și linii și inimi eu însumi sunt un cal sălbatic și nu om și nu degete și nu buze nu, eu n-am fost niciodată om m-am născut floare de cireș și-am...

femeia de dincolo de mine

de Nuta Craciun

te strig cu vocea femeii de dincolo de mine pasul mi se clatină ca un catarg în furtună nu-mi mai încape pe buze numele tău strigătul e un fulger de lumină barcă ce leagă malurile valurile spală...