"Trece ... (timpul)" – 20104 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCiu Radu
Cum trece timpul......daca as putea sa stau pe loc, poate ca lacrimile ar inceta sa curga si as putea sa uit cat de albastru arata cerul in seara asta.
47 poezii, 0 proze
Liliana N Vasilcu
Se zice ca timpul trece.Timpul nu trece niciodata. Noi trecem prin timp.
9 poezii, 0 proze
Vartolomei Simona
Cum mai trece timpul....26 de ani (intre timp m-am si maritat)....si lucrurile incep sa capete forma...cuvintele incep sa capete forma....sufletul insusi ia forma universului.E bine.Astazi, doar astazi, e bine.
47 poezii, 0 proze
Marincat Alexandra
timpul trece si fara sa vrem ne schimbam... sunt simpla dar complicata, colorata dar alb-negru, fericita dar trista, linistita dar tumultoasa...sunt prea greu sau prea usor de descifrat, sunt neinteleasa sau previzibila, sunt o bucata de lut lasata in voia sortii pentru a o modela... sunt o piatra peste care am lasat sa treaca apele, sa o zgarie, sa o slefuiasca, sa o marcheze pe veci...
8 poezii, 0 proze
Ghit Eugen
M-am nascut in vremea lui brumar Cand vantul sufla rece prin frunzar Si mustul se prelinge in oalele de lut Iar timpul trece iute, inmiresmat,si mut.
34 poezii, 0 proze
siminiciuc andrei
Ma trezesc...deschid lent ochii....la dracu...inca sunt aici, prins in aceasta lume. Inca o zi intr-o lume de c***t inconjurat de oameni de c***t. Nu stiu pentru moment de ce ma mai deranjez sa ma ridic...oricum o sa ma intorc in pat in curand, oricum o sa vizes la dulcea inconstienta si la asternutul moale si calduros, toata ziua. E lumina, nu vreau sa fie lumina. Ma deranjeaza lumina. Trag jaluzele dar e in continuare la fel de alb in camera ...la naiba. Ar trebui sa mananc? neee.....ar trebui sa fac ceva? Da, trebuie sa merg la scoala dar Fuck school.....nu am chef de asta....nu am chef de nimica...cel putin nu acum....timpul trece.....telefonul incepe sa sune. Il ignor...poate inceteaza. Dupa 30 de secunde chiar inceteaza...Bine sper sa nu mai fiu deranjat azi...vreau sa vina noaptea si sa fie intuneric iar....
3 poezii, 0 proze
Leonid Andreev
Leonid Nikolaievich Andreev (9 August 1871 – 12 September, 1919) a fost dramaturg nuvelist și fotograf, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902-1914. S-a născut în provincia Oryol, Rusia. Studiază inițial dreptul la care renunță, însă, pentru a urma o carieră literară. Trece prin perioade de cruntă depresie în timpul studenției, fiind, de multe ori, aproape de sinucidere. Întâlnirea cu Maxim Gorky este decisivă pentru Andreev; Gorky îl sprijină în cariera sa literară, mijlocind mediatizarea acestuia. După acest moment, a fost unul dintre cei mai prolifici și de succes autori din Rusia. Prima sa colecție de povestiri apare în 1901 și se vinde foarte repede, într-un tiraj de 250.000 de exemplare. În scurt timp, însă, își șochează publicul cu exentricitățile sale. Idealist și rebel, Andreev își petrece ultimii ani din viață într-o mare penurie materială, în Finlanda, unde se retrăsese din cauza succesului...
0 poezii, 0 proze
Balan Florentina Daniela
M-am nascut in Buzau, un orasel mic si prietenos, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea...desi daca merg acum acolo, chiar si o saptamana sa ma plimb zilnic pe strazile orasului, este posibil sa nu mai recunosc nici jumatate din oamenii pe langa care voi trece. Am fost (...si cred ca inca mai sunt)..un copil romantic...visator..cu suflet de artist..care din pacate in prezent este prins in mrejele cotidianului artificial si superficial care ne conduce viata prin prisma banilor (sau a nevoii de bani)... Recunosc ca de multe ori uit cum sunt cu adevarat,..si devin un robot economic, o unealta a societatii...insa in momentele cand ma regasesc...incerc sa scot ce e mai frumos din suflet si sa exprim iubirea prin arta...poezie...fotografie...rareori desen... Sunt in Bucuresti deja de 6 ani...nu imi dau seama cand a trecut timpul...lucrez la o banca cu nume...visez la ziua cand o sa traiesc cu adevarat din iubire, pentru iubire, iubind...arta...
5 poezii, 0 proze
Constantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
Tanasa Alina Loredana
sunt un suflet ca oricare altul...care a suferit,a iubit....care incerak sa treca prin lume ca un nor pe cer...care are o mie de intrebari cu raspuns neinteles shy alte o mie de intrebari fara raspuns...dar dak ma gandesc...intrega noastra viata e plina de intrebari...shy toate incep cu de ce.....shy nu numai intrebari...mai sunt shy regrete...Regret un cuvant nespus, regret o vorba aruncata cu rautate, regret un gest nefacut, regret o mangaiere neoferita, regret timpul pierdut, regret anticipat timpul pe care il voi pierde, regret cearta aceea stupida, regret ca nu spun "te iubesc" suficient de des unei persoane, regret ca nu am acum pe cineva langa mine, regret un telefon dat, regret un mesaj scris, regret o zi pierduta, regret o ocazie unica pierduta pentru totdeauna, regret ca am fost proasta cand nu trebuia, regret ca inca mai sunt, regret ca imi pasa cand ar trebui sa dau cu piciorul, regret ca vad mai mult decat ar trebui, regret ca nu sunt ignoranta si regret ca regret atat de...
1 poezii, 0 proze
Trece ... (timpul)
de Marius Moldovan
Trece timpul, cu tainele lui Trece soarele si luna din nou Si eu te pierd si ma intreb cui Am sa ma destainui si am sa ii port iubire. Acum sunt tanar, maine nu voi mai fi Pe zi ce trece, in timp,...
Trece timpul...
de Tarciuc Viorel
Trece timpul trece-așa Și se duce viața ta Simți cum timpul tău se scurge Bătrânețea te ajunge Stai acum întins în pat Oare ce-ai realizat? Ce-ai făcut o viața-ntreagă? Ai muncit,ai făcut treabă. Dar...
trece timpul calare pe-un cerc in amurg
de Ion Nimerencu
trece timpul calare pe-un cerc in amurg sunt o linie oarba intr-o mare de chipuri sanii tai imi par doua jumatati de clepsidra prin care curg strasnice si nebanuite nisipuri ma prefac ca dansez...
Trece timpul
de Bogdan Stemate
Oricât de tristă e tristețea - Mai trist e să zambești Atunci când rău te doare și - Cu capul de viață te lovești. Dacă în jurul tău se-nvârt mereu Segmente de-amintiri pierdute Din viața celor ce...
Trece timpul
de Paduraru Mihai
Timpul trece, zboara carnea de pe os, Colo jos, in inimioare, zboara timpul, Doarme intors. Plesnesc aschiile vechiului trunchi, Si ard crengile, Soare, Lumina ta, un reactor, S-a incalzit, in mare....
Trece timpul si trec si eu
de Rad Lavinia Florentina
Trece timpul și trec și eu stau și ma gândesc retras Ieri a trecut și astăzi trece Iar mâine-I ultimul meu ceas Si trece timpul și trec eu încerc sa îl opresc în loc Dar la momente ce-au trecut In...
Vezi cum trece timpul
de Lora
Cum trece viata,ca un zambet Pe care ti l-ai sters plangand Si ce ramane-i doar un ranjet Al ultimului zvacnet pe pamant. Simt cum se-apropie sfarsitul Si vad cum negri nori ma impresoara, Dar vreau...
Timpul trece… Tu rămâi…
de Cornel Alexandru
Cum spui că timpul ți-a rămas ca să te joci cu el în două vorbe și să te-ntorci unde-ai rămas, când vorbele rămân doar vorbe? În orice clipă trece-un veac și-n orice veac mai uiți o clipă și totul...
așa trece timpul pe aici
de Adina Batîr
strâng hainele purtate prea mult le îndes în pungi de unică folosință pentru sufletele obosite ajung prea târziu sub pământ cârtițele de peste zi repetă totul cu o lentoare ce te scoate din minți și...
Prima carte care a văzut că timpul trece
de Vlad Lungu
Sunt prima carte care a văzut că timpul trece, nu prin coperțile de sticlă crăpate și cusute cu sîngele din degetele celor însetați și constipați de curiozitate cînd au vrut să-mi pună foile la W.C....
