"Trasul pe sfoară" – 2209 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
GGalina
Am avut o bratara de aur extraordinara - maistru energetician - dar si un hobby : literatura scrisa in fel si chip, pornind de la poezie si mergand pe traseul schitei, piesei de teatru, romanului. Fiind autodidact si avand serviciu permanent pana la pensie nu am acumulat destula practica din cenaclurile pe care le-am frecventat in Bucuresti si in Iasi. Am participat la un concurs de proza scurta si am fost apreciata cu mentiune. Am editat neinspirata un roman la o editura care, prin contract trebuia sa-l promoveze dar nu a facut-o astfel ca raman o anonima chiar si pentru cei care ma cunosc din moment ce nu au aflat de nicaieri despe aparitia in librarii a romanului meu. Nu stiu daca e bun pentru ca nu a fost lecturat de persoane competente. Totusi am curajul sa-l prezint: Si pestii vorbesc in somn, autor Galina Mihoc Nedelcu. M-am gandit sa mentionez si numele de la parinti in speranta recunoasterii mai usor in cazul ca cineva dintre cunoscutii vechi ma vor descoperi. Nu stiu daca...
11 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
DEDiana Enachii
S-a născut la 10 iulie 1994 în s Abaclia r-nul Basarabeasca în familia lui Gheorghe Enachii și a Eugeniei Fuior. La vîrsta de 4 ani, Diana, împreună cu părinții ei, s-au stabilit cu traiul în Sadaclia, unde tînăra poetă a frecventat grădinița și cl 1-a. Începînd cu a doua clasă, s-au reîntors la Abaclia, unde a finisat gimnaziul la actualul liceu "Constantin Stere". În prezent, Diana este elevă la Liceul Clasic "Mihai Viteazul" din or. Cimișlia și activează ca redactor-prezentator, știrist și dj. la radioul din localitate - Radio Media Cimișlia - www.radiomedia.md . Prima poezie a fost scrisă pe cînd aceasta era în vîrstă de numai 7 ani. Cu ocazia Zilei Învatatorului, Diana a închinat primei profesoare o poezie scrisă de ea. După aceea, au urmat mai multe poezii, apoi s-a trecut și la concursuri în care a reușit să dovedeasca tuturor că iubește metaforizarea, cuvîntul, poezia. În anul 2005, la 5 aprilie, decedează Gheorghe Enachii - tatăl Dianei, moartea fiind cauzată de cancer. Cu...
17 poezii, 0 proze
AMAlexei Mateevici
Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova. 1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani. 1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului. 1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude). 1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în...
34 poezii, 0 proze
NVNeguș Vasile
Pictorul VASILE NEGUȘ, s-a născut în anul 1967 în Pucioasa și locuiește de la început, și își dorește până la sfârșit, în satul Dealu-Frumos, com. Pietroșița, jud. Dâmbovița. Pictorul și teologul VASILE NEGUȘ este un pictor de factură mistică, bizantină, și este cu creionul în mână de la vârsta de 3 ani, iar traseul vieții îl poartă lucrând și abordând mereu tehnici și stiluri diversificate, ajungând cu darul lui Dumnezeu, ca în a doua parte a vieții, să poată studia și picta mai ales pictură bisericească, iconografică, dar și o pictură de creație proprie, în stilul suprarealist mistic. Tehnicile sunt pe diferiți suporți, de lemn, pânză, piatră și zidărie, și poartă în ele o îndelungată experiență și studii asupra tehnicilor vechi, consacrate. Dar, parcă lipsindu-i ceva, domnul Vasile Neguș, a început să cocheteze și cu scrisul, în special poezia creștină, îmbinând foarte bine imboldul artistic prin “hrana” pentru vedere, adică pictura, și “hrana” pentru auz,...
1 poezii, 0 proze
HMHerta Müller
Herta Müller (n. 17 august 1953, Nițchidorf, Regiunea Timișoara) este o scriitoare germană născută în România. Tatăl ei a fost un șvab expropriat de autoritățile comuniste. Herta Müller a studiat germanistica la Timișoara. Prietenia cu membrii "Grupului de Acțiune Banat" Aktionsgruppe Banat, format din studenți și scriitori de etnie germană, cetățeni români, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenția Securității. [1] Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată și expediată pentru reeducare într-un "mediu muncitoresc sănătos" la întreprinderea "Tehnometal". Herta Müller a lucrat apoi ca traducătoare. Ulterior, și-a câștigat traiul lucrând la cîteva grădinițe și acordând ore particulare de germană. Biografia sa este prezentată în volumul "Regele se înclină și ucide". Volumul de debut, "Niederungen" - "Ținuturile joase", a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a limitat...
8 poezii, 0 proze
Trasul pe sfoară
de ion untaru
Am găsit o tolbă cu scrisori Înăuntru erau doar citații Că suntem vânduți la licitații Și ne-agață-n pomi de niște sfori Dar nu-ți face griji că nu ne-ascultă Nimeni ca să ia câte-o măsură Suntem...
trasul pe sfoară
de Dorina Șișu
mă are la mână iarba culcată pe gură supun debilele crize urbea nebună îmi calcă pe urme iubirea promite o semnătură limbă și fiere mâine poimîine ar trebui să îți ajungă mânjești amintirea putea-o...
Trasul pe sfoară
de Dan Norea
M-au tras pe sfoară - ultimele cuvinte agățat în ștreang val periculos - nu mă las tras pe sfoară de șnurul fetei basme românești - zmeul către Făt-Frumos: M-ai tras pe sfoară!
sensuri
de ion corina
trasul sforilor- pentru mulți dintre noi ca mersul pe sfoară trasul sforilor cei mai mulți dintre noi trași pe sfoară trasul sforilor în vogă-nu departe trasul pe roată
a câștiga tot ceea ce se poate câștiga
de Cătălin Al DOAMNEI
înainte de a se-mbolnăvi de inimă rea și de a zăcea la pat omul care n-a câștigat nimic în viața lui m-a ales pe mine ca să câștig tot ceea ce se mai putea câștiga înainte de moarte acest lucru n-a...
Fifty cents - I I I -
de Emil Iliescu
Intră timid în magazin, nu înainte de a-și aranja cămașa boțită, ieșită din pantaloni. Își trecu mâna prin părul bogat, înfoiat ca un corb pe o ramură de alun. Dumitru avea 34 de ani, și, dacă s-ar...
Fuga
de Băltărețu Dan
Alerg...alerg, atât de iute, încât pot să\'mi adulmec respirația uscată – gâfâită, sacadată în piept, ritmic precum un pas de defilare. Pământul scormonit în urma mea, fecundat de lacrimile frunții,...
ce bine-i când
de Ioan-Mircea Popovici
"Dacă n-ai simțit niciodată privirea din ochii nucului N-ai cum să înțelegi motivul pentru care Nucul Didinei și-al Mihaelei nu se simte bine" De vreme ce l-am pus între ghilimele Sigur că este un...
ziua muierii
de Ștefan Petrea
e ceas de sărbătoare în ogradă pe gură de bărbat e-alintul mierii că este dată-acestă zi muierii în oră cu eternul camaradă. din zori și până-n prăbușirea serii când visul o va duce pe-a lui stradă...
deșertul inimii
de andreea cesarean
Reflectare a realității mele stranii zbuciumate de un cap cartofar și turtit legat la sfarșit cu o sfoară anormal de lungă și anostă a urbanismului, vieții de stradă al sufletului meu, trăirilor mele...
Competiția
de Sorin Teodoriu
Victor se aciuase pe lângă Marian, și el student la agronomie - ultimul an. De câteva zile dormea în aceeași cameră de cămin cu Marian și prietena lui, Ioana. Fata abia trecuse în anul doi, dar...
ardumaș în apa lunii
de florian stoian -silișteanu
cârda lumii stă să fete drumului un șal din verde țâța duicu trilu lemnu a-nflori din ramu semnu ardumaș în apa lunii be sătul în ceru gurii legănatu plinului din ciuda veninului caldarâm șuie margu...
Santinela de la Gatul Iadului
de ispas florin ciprian
15 Noiembrie 1984. Ma aflam impreuna cu Mitica Suruparu in mirificele chei ale Bicazului gata sa escaladam traseul de gradul 9 Santinela.Vremea era superba pentru o luna ca noiembrie si planuiam sa...