"Tot mai bine era inainte" – 20499 rezultate
0.04 secundeMeilisearchAlexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
SDSchiopota Dragos
Nu sunt cunoscut in lumea intreaga, de parca toti am fi intregi, sunt totusi un om cu capul pe umeri,daca nu as fi, nu s-ar mai povesti,era intr-o noapte cu ceata, pe la ora cincisprezece dupa-masa, chiar treizeci de minute mi se pare,cu mult soare si vant ancestral, fara miros,inodor dar insipid si in loc sa strig "Mama", n-am strigat nimic, s-au suparat si au plecat impreuna, ea cu sexul opus, el invers.Totul s-a terminat cat ai zice peste, apoi a venit viata si inca sunt inchis in ea.Acum scriu si tot muncesc, c-asa-i bine, omenesc...
41 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
CNCirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
Nnadia
Imi pare bine ca in sfarsit am ocazia sa scriu totu despre mine si cu ocazia asta sa mi pot evalua cat mai bine personalitatea, etc..... Sunt o fata de 22 de ani, inalta , cu ochi caprui-verzi si careia ii place sa citeasca mult , mult de tot , daca as putea as sta toata ziua cu nasu n carti.Sunt cuminte dar in acelasi timp si putin mai nebunatica ptr ca adeseori fac nazbatii si am niste ganduri nu tocmai''curate'', dar ce sa fac daca asa sunt eu? Imi place sa vb cu oamenii, sa i ascult , am rabdare cu ei , imi place sa vad partea buna in fiecare om. Sunt modesta , nu mi place sa fiu in centrul atentiei , desi de cele mai multe ori asa mi se intampla ptr ca nu s , oriunde as fi reusesc sa atrag atentia[ fac io ceva de atrag atentia] ....Cateodata am impresia ca sunt superficiala dar e si datorita varstei ....Imi place sa inveselesc oamenii la care tin , sa i ajut , imi place natura si tot ceea ce este natural, net.... Cat despre defectele mele , ei da sunt cam pisaloaga si asta ii...
8 poezii, 0 proze
B>Alexandra Madalina
Pai sunt nascuta in Iasi desi nu am nici o legatura,deci din Iasi scoala tot in Iasi,iar liceul e si el pe acolo ca nu l-am terminat.Nu sunt importanta dar cred ca cel mai bine e sa iti calauzesti pasii spre ceea ce-ti doresti si nimeni nu v-a cunoaste sa dezlege misterul ca totul e mister,cam atat,putin da cunoaste-ma inainte sa ma judeci atat.
3 poezii, 0 proze
florin vaduva
M-am nascut in 7 octombrie 1947,o toamna secetoasa,cum a fost de fapt tot anul.Mi-am petrecut copilaria in satul meu natal ce se numeste Vineti(nu stiu nici acum de unde a primit acest nume),sat ce apartinea de Plasa Spineni, apoi mai tarziu de raionul Vedea,regiunea Pitesti.Parintii mei au fost tarani mijlocasi,cinstiti,gospodari si avand cultul muncii bine inradacinat in constiinta lor,calitate pe care mi-au transmiso si mie. Cele sapte clase elementare,le-am absolvit la scoala din sat si pot sa spun ca am invatat destul de bine,dar nici la nazbatii nu prea aveam concurenta,fapt care l-a determinat pe tatal meu sa viziteze mult prea des scoala,ocazii in care ma"educa",asa cum stia el mai bine. Apoi am fugit de acasa si pe furis am dat examen la scoala profesionala,fapt care m-a departat de casa pret de trei ani,la Targoviste.A urmat apoi liceul seral,Scoala Populara de Arta,armata si mai multe cursuri de sase luni sau de doi ani,in diverse specialitati.Am activat ca instructor...
2 poezii, 0 proze
Adriana Stoica
Ma regasesc intotdeauna in dorinta mea de a scrie, in poeziile mele. Imi plac limbiile straine asa ca ma regasesc cel mai bine in poeziile mele scrise in franceza si in engleza, ma regasesc in tot ce fac si in tot ce imi propun a face. Ma regasesc peste tot pentru ca de fapt asta sunt eu, o neincetata regasire. Multumesc.
3 poezii, 0 proze
AJAdriana Jivan
Nascuta in primavara lui `85, la Timisoara. In prezent, tot la Timisora, incerc sa ma gasesc pe mine, sa ma apropi cat mai mult de mine, cu/pe langa altii. Mai stau putin p`aici... apoi o sa ma caut in alte parti. Nu singura, dar cea mai mare pasiune a mea sunt oamenii...cu cat mai multi... cu atat mai bine, cu cat mai diferiti...cu atat mai interesanti. e-mail: hemera20@yahoo.com id: hemera20
3 poezii, 0 proze
Tot mai bine era inainte
de Roland Florin Voinescu
Tot mai bine era înainte Bunicul cu nepotul pe prispa casei. Nepotul : Tataie, am venit în concediu pe la matale. Bunicul : Bine ai venit, nepoate ! Nepotul : Vreau să stau și eu puțin la țară, să mă...
Nu pleca, Moș Crăciunel
de Diana Iepure
Mă gîndeam și eu să scriu ceva frumos, romantic și de bine în acest număr al “D” ce apare înainte de Crăciun. Să–mi aduc aminte de copilărie, de istorii haioase, să fac cititorului o dispoziție de...
Scurtă poveste de dragoste
de Lesenciuc Teodor
Trântesc ușa în spatele meu jurând că este pentru ultima oară. Mi-a ajuns. Îmi vine să sparg ceva, să lovesc până când nu mai știu de mine. Zece ani pierduți, o viață de om aruncată la gunoi. Pentru...
Filozofie din Vienna/ Kurt Rudolf Fischer: Marturisiri
de LUMINITA SOARE
Reemigrarea mea a început, cel puțin în mintea mea într-o perioadă, după care avocatul Bleyer, o rudă mai îndepărtată, ne-a \"cărat\" cu mașina peste granițele Nikolsburgului. Părinții mei voiau să...
Jurnal 16.03.- 18.03.25, partea 4 din 5
de Cristina-Monica Moldoveanu
3.05.25 Azi voi continua ce mai aveam de notat. Repet ceva ce poate nu a fost clar de tot ieri: mama mi-a făcut extrem de mult rău întreaga viață, încă din copilărie și continuă să îmi facă rău și...
romania de azi
de stefania alexandra
Romania de azi In ziua de azi ,nimic nu mai este cum era inainte. Atunci,totul era acoperit de o verdeata inexplicabila,iar lumea parca era mai fericita.Da,erau razboaiele cu turcii plini de vitejie...
Situatia limita
de ilorian paunoiu
Situatia limita- instrument al intervenției divine Gândirea biblică este de cele mai multe ori paradoxală. Miezul tainei este greu descifrabil și răstoarnă logica simțului comun. Dumnezeu care-l...
Obsesia
de Delia Herascu
OBSESIE Personajele El Ea Necunoscutul, necunoscuta Nu exista scena, actiunea se petrece intr-o sala cu simulare de strada intre spectator.i ACTUL 1 Gen monolog, celelalte trei personaje doar...
Paradigma prezentului mântuitor
de ilorian paunoiu
„Ceasul pe care îl trăiești, datoria pe care ți-o faci acum, omul pe care-l întâlnești în acest moment, sunt cele mai importante din viața ta”. A spus-o un ascet, un om care iubește adevărul....
Toate drumurile duc la Maltezi
de Florentina-Loredana Dalian
„Tutte le strade portano a Roma.” Sanchi! S-o credeți voi, îngâmfați de romani! Oricum, noi nu recunoaștem că „de la Râm ne tragem” (și nu e nevoie să mă credeți pe mine. Citiți-l pe Dan Elias în...