"Timpul e mut" – 20337 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MMMatei Mircioane
M-am născut la Jamu Mare, în județul Timiș. Acolo am iubit, am aflat câte ceva despre capătul străzii, m-am plictisit, am fost înfricoșat-fascinat de tren, am căutat capătul lumii dincolo de izlazul comunal. Într-o după amiază de vară mi s-a părut că timpul stă pe loc. A fost cea mai lungă după amiază din viața mea. Aveam 4 ani când m-am mutat la Reșița. Am fost în Parcul Zoologic, pe Valea Țerovei, am fost sus pe Furnal, m-am căsătorit. Am doi copii. Pictez, scriu, observ că universul e negru și rece, cu puncte strălucitoare, fierbinți. Sunt membru al Cenaclului "Semenicul" din Reșița. Am publicat un roman în două volume: "Epopeea lui Ghimeș". Primul volum, cu titlul "Reșița", a apărut în anul 2000, la Editura "Menghina", Reșița, iar volumul II, cu titlul "Revoluția", a apărut în anul 2014, la Editura "Marineasa", Timișoara.
11 poezii, 0 proze
APAldo Palazzeschi
Aldo Palazzeschi (pe numele real Aldo Giurlani) s-a născut la 2 februarie 1885 la Florența. Urmează inițial o școală de actorie (avându-l coleg pe Marino Moretti), fiind chiar actor pentru o perioadă în compania teatrală a Lydei Borelli. Trăiește izolat aproape tot timpul la Florența (cu unele sejururi la Paris) până în 1941, când se mută la Roma unde va și deceda la 17 august 1974. Pe propria cheltuială îi apar primele trei plachete de poezie: I cavalli bianchi (1906), Lanterna (1907) și Poemi (1909). Va adera la mișcarea futuristă, publicând L\'incendario în 1910 sub auspiciile lui T.F. Marinetti. (Aici, e de observat că Drumețul incendiar al lui Gellu Naum apare abia în 1936). Deși mai revine în 1925 la Vallecchi cu o antologie, intitulată Poesie, Palazzeschi va traversa apoi o lungă etapă de proză (având ca punct maxim apariția romanelor Stampe dell\'800, 1932; Le sorelle Materassi, 1934). Spre sfârșitul vieții, cu Cuor mio (1968) se întoarce către actul poetic, retrăindu-l cu...
0 poezii, 0 proze
BBBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
krista lurtz
....tic-tac-ul sleampat al ceasului imi zgirie auzul ...........suna prea tare, sau mi se pare mie?...... .......... in urechea stinga imi zvicneste tic-ul.....in urechea dreapta tac-ul provoaca ecouri prelungi.... suna fals ...... ...la fel de fals pe cit de falsa-i ora...... ...ora e falsa la fel de falsa pe cit de fals e timpul..... ..... timpul e fals la fel de fals pe cit de falsa-i lumea....
23 poezii, 0 proze
ADAnatol Dănilă
când am deschis ochii m-am trezit în acest trup pe care-l vezi și vinovat de felul lui eram cum vinovat e timpul că e sferic... http://penultimuldac.blogspot.com/
85 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...
0 poezii, 0 proze
Dina Calin
Nascuta in Bucuresti. Absolventa a liceului Sfintul Sava si apoi a facultatii de Electronica si Telecomunicatii Bucuresti. Decizia de a se dedica scrisului a fost luata la 18 ani, numai ca in loc sa se dedice studiului in acest domeniu, de frica sa nu-si piarda originalitatea, a preferat sa se arunce in viltoarea vietii ca si cum scrisul nu era scopul vietii sale. Intr-o zi, pe masura ce intelegea ca e timpul sa isi tina promisiunea fata de tinara de 18 ani si sa-si descarce desaga cu "scoici" strinse de pe malul marii existentei de pina atunci, a ajuns la concluzia ca scrisul chiar nu trebuie sa fie scopul vietii ei, ci doar unul din scopurile vietii ei, eventual. Astfel incepatoare cu vechime Dina Calin isi aduna rabdarea si tutunul necesare concluzionarii vechii ei obsesii.
21 poezii, 0 proze
TATuță Aneta Ani
Sunt nascuta pe meleguri oltenesti dar traiesc de multa vreme in Banat intr-un oras care seamana foarte mult cu atmosfera sau mediul descris in poeziile sale de Bacovia. Si totusi...eu m-am adaptat, caci, fire romantica,molipsitoare pentru cei din jur pot vedea frumosul in orice lucru si un prieten in orice apropiat. Sunt absolventa a unei Facultati de Administratie Publica, am un master in Afaceri si sunt doctorand la specializarea Management. De doi ani sunt in sistemul de invatamant, profesor cu norma intreaga la un liceu cu profil economic si in ciuda ponegririi si lipsei de respect pentru acest sistem, ma incapatanez sa cred ca pana la urma va triumfa intelectualul si nu snobismul. Elevii si munca impreuna cu ei, ma motiveaza si ma face sa vad luminite si in cele mai intunecate tuneluri. In ceea ce priveste poezia...este o pasiune de pe vremea cand eu eram elev, dar care a inghetat la un moment dat, din lipsa curajului de a publica. Acum e timpul ca versul meu sa iasa la lumina...
1 poezii, 0 proze
MHMihai Hendea
„ Mihai este numele care le venea prima datã în minte soților Hendea din Zalãu dupã nașterea celui de-al doilea copil al lor. De aici și pânã la a-și numi odrasla așa a fost doar un drum scurt. A șadar, bãiatului lor, nãscut pe data de 3 martie 1986, i-a fost trecut în certificatul de naștere, în dreptul numelui - „Mihai Hendea”. Dupã absolvirea școlii generale și a Colegiului Național „Silvania” (secția „Stiințe sociale”) din orãșelul de la poalele Munților Meseș, Facultatea de Stiinte Politice și Administrative , sec ția Jurnalism, din cadrul Universitãții Babeș-Bolyai Cluj-Napoca l-a primit pe Mihai ca boboc în 2005. Întotdeauna cu motto-ul „Mama proștilor e tot timpul gravida” proaspãt în minte, Mihai are tentative repetate de a se ține cu dinții pentru ca aceastã mamã cu mulți copii sã nu-l adopte și pe el. Cu ninsori rupte din pove ști sau zile însorite de primãvarã, ce-i aduc bucurie în suflet; cu...
10 poezii, 0 proze
AȘAndreea Cristina Șarba
"NU CAD FRUNZELE CI TIMPUL SE SCURGE FOSNIND, IAR NOI IL ASCULTAM SI TUTUROR NE E FRICA..." 29.01.1987 – apariţia mea pe lume. Lucrez in domeniul cercetarii. Poezia - legătura mea cu stelele morgana_criss@yahoo.com
20 poezii, 0 proze
Timpul e mut
de Giuseppe Ungaretti
Timpul e mut între trestiile încremenite... Departe de maluri rătăcește-o canoe... Obosit, sfârșit e vâslașul... Cerurile Deja s-au pierdut în prăpăstii de fum... Tras inutil în marginea amintirilor,...
Ultimul vis
de Florici Alexandru
e mut e mort nu are culoare e timpul fara tine care rost nu are stau aici si te astept raza de lumina visul meu perfect chiar si-n luna plina totu-i sec, fara magie, farmecul sa dus ramene o poezie...
lazarus
de Sara Nagy
mutarea VI diminețile noastre începeau mereu invers/soarele răsare de-a-ndoaselea zațul plutește la suprafața cafelei dormim în paturi răsturnate uneori /ne strecurăm carnea prin cearșafuri străine...
Starea de prezent continuu
de Remus Cretan
Noaptea își cere visul în mine și mă găsesc pe pământul de unde am plecat. Mai frumos e cerul meu, cu îngeri ce coboară, iar eu, o foaie în calea adormirii, o dulce pagină din Cartea vieții. Viața și...
Timpul
de RAPCEA ROMULUS
Nu mai are nimic a zice. Ca un mort acum el tace. Nu mai poți nimic a face. Odihnească-se în pace. El e un mort ce acum mișcă. De vorbești, limba în gură ți se pișcă. Blestem din blestem se trage....
versuri
de MORARU ANDY GABRIEL
Versul e timpul incandescent Când sufletul aruncă văpăi În paradisul intimității. Versul mut e clipa vanității Când ființa-ți netrebnică Îti fură complexitatea simțirii. Versul surd e decăderea...
Pustiu de... EA
de Daniel Aurelian Rădulescu
E strada pustie De pasul știut, E doar mintea vie De visul pierdut. E-o obrazul livid Ce nu se-nfioară, E suflet arid De plumb... Nu mai zboară. E sunetul mut De glasul de mierlă, E chipul de lut...
soapte
de jarda andrada ana maria
adesea stau si privesc de tine imi amintesc iti simt parfumul dulce care asa de mult ma seduce. in vise imi apari cand te sarut tu dispari doar soapte mai aud timpul e asa de mut. prin mii de flori...
O clipă de senin
de Cosmin Soameș
Of, iubito, ești prea departe, e în zadar! Tu te-ai dus, eu am rămas; ai jucat totul pe-un zar și ai pierdut. Eu n-am să vin, tu n-ai să pleci, deci timpul dintre noi e mut. Păcat. Putea să fie ce...
Si daca timpul dispare
de Bodea Diana Mihaela
Timpul se-arunca de pe o stanca Lumea e muta si sta Timpul se-opreste, clipa tresare Asta e ultima data Nu va mai fi zi, nu va mai fi noapte Nu te vei mai putea folosi vreodata De acel mandru...