"Teama de firesc" – 20069 rezultate
0.02 secundeMeilisearchClaudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
Frînculescu Diana Simona
Egoismul de a pune ceașca de cafea pe coperta unei cărți, fără teamă de pete. Egoismul de a trăi fără teamă de moarte. Dragostea. Lungile zile în care aștepți. Verdele. Copiii care îți zâmbesc fără motiv. Luxul de a-te îmbrăca în tine în fiecare dimineață. Muzica. Lenea.
1 poezii, 0 proze
Teodorescu Ioana Cristina
...cu un trecut obosit deja de dorinta de viitor,cu etape nu rareori stinse de greutate,cu o mama ce a stiut intotdeauna sa fie si cel mai bun tata,cu o inima adeseori mult prea incapatoare,cu prietenii rapuse de interese sau doar incompatibilitati,cu zambete luminoase sau sleite de falsitate,cu credinte negate mai intai de teribilism iar mai apoi de cunoastere,cu o dragoste neimplinita si un suflet intarit de insasi teama de a o vedea pierind incet...cu niste maini si o inima ce nu vor altceva decat sa scrie...si un viitor ce se anunta feeric,macar de numai pe hartie....ce poate fi mai mult de atat,biografie?
1 poezii, 0 proze
Mihai Gindu
Uneori, cred ca cer prea mult eternitatii din teama de a nu pierde clipa... Imi place sa scriu, sa sper, sa exist. Adresa de mail: nobody_knows@gmx.com
10 poezii, 0 proze
ioana negoescu
născută cândva dintr-o împăcare, absolvită de toate păcatele. șomera lumii acesteia. nevaccinată la timp, cu toate bolile sufletului în sânge. nu destul de nebună, fără casă, fără acasă. fără nici o grijă. găsită născând pe un câmp de gheață într-un noiembrie. regăsită născând. înger păzitor: Maya. îi plac iluziile și trece de geamanduri. vorbește într-o limbă asemănătoare cu pacea. îi e teamă de războiul din ea și de păianjenul cu cruce. are un șarpe sub piele care i se strecoară uneori în suflet să-i înmulțească păcatele. alte animale: o lighioană.
1008 poezii, 0 proze
Gabriela Marinescu
Născută în 13 noiembrie 1968 la Craiova. Nu am publicat nimic, dar am scris mult, și n-am păstrat nimic. Mi-a fost teamă de ridicol. Abia când fetița mea, Maria a venit pe lume, am avut curaj, pentru ea, să-mi fac publice versurile. Am absolvit un liceu cu profil mecanic, o facultate cu profil electric, și am lucrat în diverse domenii(agricultură- muncitor necalificat, învățământ- laborant, profesor suplinitor, învățător, într-o firmă particulară- operator financiar și asistent vânzări.) Îmi plac cuvintele, îmi place jocul lor... Îmi place să transform cuvintele în fraze, și frazele în texte....
29 poezii, 0 proze
Farcaș Alexandru-Emil
Visez cu ochii deschiși, și totodată încerc să raman cu picioarele pe pământ. Când se intâmplă să mă ridice vântul, mi-e teamă de momentul în care voi pune picioarele înapoi pe pământ, insă mă gândesc că e singura soluție. Decât a trăi într-o continuă iluzie? și caut cea mai ușoară metodă de a-mi face aterizarea cât mai lină. Odată cu picioarele pe pământ, mi-e greu să mă mențin, capul fiind la un metru și ceva in aer. E mai sigur, dar asta nu mă împiedică să îmi doresc mai mult. Un simplu elev la un liceu oarecare din Satu Mare. Născut pe 16 noiembrie 1993.
14 poezii, 0 proze
Viorica Bota
cand simti ca ceva clocoteste in tine, irumpe ca lava unui vulcan si nu mai poti suporta dogoarea nu te poti salva decat lasand sa iasa la lumina ceea ce s-a infiripat in adancuri. Asta nu inseamna neaparat o fericita eliberare deoarece poti auzi critici aspre, dar e totusi o victorie ca ti-ai invins teama de a ramane singur cu arista mistuitoare a creatiei! Viorica
4 poezii, 0 proze
Pavel Raluca
"m-am sinucis înainte să te naști de teamă că nu am să merg alături de tine niciodată. m-am sinucis să-mi păstrez visul despre noi viu" "Durerea mă iubește cum nu a făcut-o nimeni niciodată."
20 poezii, 0 proze
maia rizescu
Oamenii nu stiu sa renunte la suferinta. De teama necunoscutului prefera suferinta, care le este deja familiara. Thich Nhat Hanh Id: maiarizescu@yahoo.com
6 poezii, 0 proze
Teama de firesc
de pop carmen
Teama de firesc Ce nefiresc de ușor ne îndepărtăm , dacă lasăm lucrurile în cursul lor firesc, unde orice legături se destramă, unde orice apropieri se risipesc, tăcute, aruncate la gunoi, ca niste...
Pentru ca exista pe lume si astfel de versuri
de Andrei Lerescu
atâtea suflete mutilate de același lucru, poate sau din plictiseală, lipsă, dintr-un crez obscur, sau toate? atâtea găuri neumplute adâncite-n vise stranii, date pradă unor lumi ce nu dau lumii...
Fericirile mele
de Iakab Cornelia Claudia
stau cuminte în colț de cer te privesc încolonând stelele îți lași mâinile prin mine mângâiere îmi desfaci cosițele și mi-le albești toate curg în sensul tău pare atât de ușor de firesc dar nu îmi...
Îngerul Căzut
de Sorana Petrescu Felicia
Crepusculul a ajuns la răscruce. Ochii vitregi ai minții n-au acceptat să se-nchidă, nici în noaptea asta. Mă bântuie singuri strigoii. Stropind în jur aroma lor de tămâie, de mirt în putrefacție....
Personajul – între tentația și vocația nebuniei
de heghedus camelia
Și apoi cine-a zis că trebuie să trăiești chiar în aer liber, aplecat mereu peste cornișa lucrurilor, căutând imposibilul, pândind toate subterfugiile ca să te strecori afară din realitate? E chiar...
Aberatie pe timp de seara
de JoKeRu`
Aberațiile se petrec pe negândite ... apar ca o damă faină care îți fură imaginea și pe urmă te lasă cu ochii în soare și te surprind precum un camion furios pe trecerea de pietoni, claxonând...
visul mâinilor
de ioana matei
Te-am visat! mă trezesc lângă tine. tu încă dormi. ne aflăm într-o cameră cu aerul albastru, încărcată de firesc. ne ținem de mâini, simt strângerea ta ușoară. ai un somn liniștit și curat, doar pe...
despre emilian cu dragoste
de emilian valeriu pal
candid mă, emi, mă, de cîte ori ți-am zis să nu mă mai plîngi că doar n-ai rămas singurul bărbat de pe lumea aceasta care nu deschide umbrela în casă de teamă să nu vină ploaia... poate în latină...
copilul si moartea
de Tiepac Alexandru
Copilul și moartea Eram copil când am văzut pentru prima dată un om trecând pe stradă era destul de bătrân dar mie nu mi s-a părut ceva deosebit. Eram copil când mama mea a venit la mine și mi-a dat...
Elogiul însingurării
de Corneliu Traian Atanasiu
Primul gînd - prejudecată unanim admisă - despre singurătate este acela că ea este un blestem pe capul omului: ființă sociabilă prin excelență, omul resimte singurătatea ca pe o persecuție, ca pe un...
