Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Tataie Niculaie"5333 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
32 rezultate
Constantin Iurascu TataiaCT

Constantin Iurascu Tataia

AutorAtelier

Sunt născut la 1 martie 1929 în orașul Vaslui. Am urmat facultatea de agricultură din București în perioada 1948-1953 și am lucrat în instituții de proiectare și execuție lucrări de îmbunătățiri funciare pînă la pensionarea din 1990. Scriu epigrame și poezii de umor începînd din anul 1948 și sunt membru al academiei Libere Păstorel din Iași și în Uniunea Epigramiștilor din România. Am publicat 6 plachete și cărți de epigrame și poezie umoristică și am primit multe diplome și premii la concursuri și festivaluri naționale de epigramă.

177 poezii, 0 proze

Dragomir RodicaDR

Dragomir Rodica

AutorAtelier

Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...

24 poezii, 0 proze

Tataie Niculaie

de Dragoș Vișan

Noi îl culcăm, dar el, mortul tataie Niculaie unde se și scoală, brusc oglindit în vise prin sufletul meu sau, cum îmi povestești, al tău, tată Jan, nu-l chemi și-l revezi, ajunge nedeslușit,...

PoezieAtelier

Café-café (cum zicea Ancuța). Despre tataie Niculaie

de Dragoș Vișan

- Povestiți-mi despre café-café – cum zicea Ancuța. - Da, Ancuța zicea: café, café, mamaie. Da’ ea, să bage degetul, să sugă. Și era și Emil la noi... (fratele meu mai mare). Și mamaia o mângâia pe...

ProzăAtelier

Bătrâno moarte bună tu n-alegi ci iei frumos din suflete

de Dragoș Vișan

Ochii sunt cei mai expresivi ia-mi-i dar lasă-i încă unul Dicăi ochiul drept că-i negru și încă nu l-ai decolorat – în celălalt intrași deja cum să ne mai recunoști pe margini ori din mijlocul...

PoezieAtelier

Caloianul. Zăporul. Prinderea peștilor. Somnul uriaș cât sandâcul

de Dragoș Vișan

- Cum făceați Caloianul, mamaie? - A treia joie după Paști este Caloianul. Fietele se strângeau mai multe persoane la un loc și făceau scaloian din pământ galben. Făceam ca un om mort așa, puneam și...

ProzăAtelier

Despre nenica Stan îngropat de obuz. Războiul cu vulpea și gâznacul

de Dragoș Vișan

- Ce puteți să-mi relatați despre Dunărea pe lângă care v-ați născut, despre inundații? - Dacă nu eram prea aproape... Oamenii se duceau la pescuit cu cârlioanțele. Bărbații se duceau, femeile nu....

ProzăAtelier

La pescuit vara, pe la un lac lângă mare

de Dragoș Vișan

Să schimbi mult decorul, la sfârșitul anilor '80, să te simți micul pescar, printre cei mari, încătușat în alt timp, alături de văr-tu Mihai Micu (exact așa îl cheamă și astăzi, e cofondator al...

PoezieAtelier

Despre poemul "Luna Neagră"

de Dragoș Vișan

Atunci când Ionuț Caragea scrie un poem splendid și ca remember, "Luna Neagră", pentru un tată pierdut, când sunt 11 ani de la deces nu se mai scrie și... dedicație. Claudiu, prietene, vii cu prea...

Atelier

Paștele la Aidemir, apoi la Almalău cu fusul și Jenică

de Dragoș Vișan

Când eram de șaișpe ani, mămica s-a îmbolnăvit. Eram cinci copii. Eu eram cea mai mare, iar ăilalți erau mici. A doua zi din Paște, au venit rudele să o vadă pe mămica. S-a trezit de-acolo din pat...

ProzăAtelier

Sorgoghiuló

de Dragoș Vișan

La război (bunica se înarmează cu răbdare) Înainte de-a scrie pe laptop mă cicălește maică-mea, invidioasă pe bunică-mea, că-i dau atenție : - Să nu folosești coli la notițe. Sunt de calitate. Le-am...

ProzăAtelier

În Duminica Tomii, mamaia plânge în bucătărie după tatăl ei

de Dragoș Vișan

Au ieșit foile din chinul lor, prin copacii de pe străzi. Este o duminică a Tomei iar orașul Tomis nu prea își găsește cumpătul nici astăzi. Un glas prelung de guguștiuc dimineața. O sirenă de...

ProzăAtelier

De Izvorul Tămăduirii, la Dervent

de Dragoș Vișan

- Mergeați, mamaie, pe la Dervent în Săptămâna Luminată? Ploua vreodată de Izvorul Tămăduirii la Dervent, sau era mereu soare? - Păi mergeam Săptămâna asta, vineri cum a fost ieri. În vinerea de după...

ProzăAtelier

Părinții lui tataie Niculae rămași la Almalău

de Dragoș Vișan

- Mamaie, ce puteți să-mi spuneți despre socrii matale? - Erau foarte cinstiți. Ne duceam la câmp împreună. De la vecini n-ar fi luat un știulete de porumb să dea la caii de la căruță, așa de...

ProzăAtelier

Mamaie Dica

de Dragoș Vișan

Aștept să-mi mai vorbești, bunico, sunt zece ani de când ai plecat, cea mai iscusită povestitoare, mamaie Constantina sau Dica Vișan, născută Chirea, îmi rămâi prietena cea mai bună din viață, eu...

PoezieAtelier

Câteva catrene

de Gârda Petru Ioan

Tema „Guvernul Boc și-al lui soroc” Unor miniștri care nu știu să se retragă cu demnitate De nu vor ști pân’ la soroc Să plece de pe baricade, Sperăm să-nvețe de la Boc, Ai săi miniștri,...

PoezieAtelier

Bunica Phalaenopsis (Fala nopții)

de Dragoș Vișan

Bunica speciei unei orhidee Phalaenopsis are numai petale-fii (to be) ireale all… be all… be all… be or not to be fluturi mari și decolorați (fotografii în alb -negru puțin îngălbenit prin albume)...

PoezieAtelier

Pe zăpadă la Aidemir, Almalău, Băneasa

de Dragoș Vișan

- Cum era iarna în satul matale, bunico, acolo-n Almalău, aproape de Dunăre? - Era iarnă și oamenii din sat ieșeau în curte, se spălau pe față cu zăpadă, în loc de apă. Și erau veseli și sănătoși....

ProzăAtelier

Cleștarul unei voci rebele sună din vitrina unui establishment comunist

de Dragoș Vișan

Vocea nu-i aceeași pentru niciun individ. Intervine mereu, ca la paharele de cristal, schimbarea rezonanței ori a sunetului metalic. După cum îi e vocea îi e și viața. Cine are voce blândă, însă glas...

ProzăAtelier

Mamaia Dica la capătul unui pod ce s-a dărâmat

de Dragoș Vișan

Nu mai e timp de poem. E timp pentru iubit părinții. Dau atâția cu ir peste piele, priviri. Irul sănătății coboară din cer sub aspectul lucirii chipului. Cu timp și fără timp se pansează și se unge...

ProzăAtelier