"Tăria de a nu fi bună" – 20315 rezultate
0.05 secundeMeilisearchpoezii-din-tara-lui-elian
Poezii din tara lui elian
de Dana Banu
Laura Botusan
Buna tuturor! Ma numesc Laura si am 17 ani.Sunt eleva in Colegiul National Gheorghe Lazar si pot spune cu tarie ca sunt mandra sa fiu ~ LAZARISTA ~ !! Cei din jur spun despre mine ca sunt o fire originala si creativa.Consider ca in viata,nimic nu poate fi de neatins,si de aceea mottoul meu este : DACA VREI CU ADEVARAT POTI! De mica pasiunea mea,a fost sa scriu si sa compun atat versuri cat in special proza.Sincera sa fiu nu imi pot imagina viata fara e creea....mai multe a-ti putea afla citindu-mi scrierile..sper sa va incante si astept pareri sincere...cam atat despre mine..bye bye :)
1 poezii, 0 proze
Matei Mihaela M.
M-am născut în vara anului 1981 într-un sat nemțesc situat la granița vestică a tării. Trăind acolo primii ani de copilărie alături de bunici, am avut norocul de-a fi pentru o scurtă perioadă de timp om "normal". Școala și educația mea sunt complet irelevante și nu merită nici o atenție. La 19 ani mi-a încept "aventura" pierdutului de timp prin birouri, ședințe și între colegi de-o mediocritate dureroasă. Până la momentul de față am călătorit într-o măsură acceptabilă reușind astfel să văd câteva țări și de curând mi-am schimbat radical viața dedicandu-ma călătoriei, trăirilor și artei.
16 poezii, 0 proze
ciprian
n 29 ian 1978 un volum de poezii publicat, numeroase articole Fii tu insuti Sa ai curajul de-a spune da, sa ai curajul de-a spune nu, sa ai curaju de-a fi tu. Sa ai puterea de-a te-nalta, sa ai puterea de-a te umili, Sa ai puterea de-a sluji. Sa ai credinta-n Dumnezeu, sa ai credinta-n Fiul sau, sa ai credinta tot mereu. Sa ai taria de-a ierta, sa ai taria de-a uita, Sa ai taria de-a iubi Caci numai asa tu insuti vei fi.
16 poezii, 0 proze
Iovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
Ion Negoițescu
Ion Negoițescu (* 10 august 1921, Cluj - † 6 februarie 1993,München) a fost un critic și istoric literar român. Este fiul lui Ioan Negoițescu, ofițer de carieră, și al Lucreției Negoițescu (născută Cotuțiu, fiică a unui preot ortodox memorandist). A urmat cursurile liceelor ,,Gheorghe Bariț" și „Constantin Angelescu” din orașul natal, precum și ale liceului de la Aiud, pe care le-a încheiat în 1940. Licean fiind, s-a simțit atras, temporar, în disjuncție cu individualismul și estetismul pe care le va profesa toată viața, de mișcarea legionară. În anul 1937 a debutat cu versuri, publicate într-un ziar local, „Națiunea română”. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941-1946), s-a refugiat, odată cu această instituție, la Sibiu, după pronunțarea Dictatului de la Viena. Poetul s-a arătat foarte critic la adresa conducerii de atunci a României, care acceptase pasiv dezmembrarea țării. El scria peste ani în ,,Straja dragonilor": ,,A nu fi luptat nici în Răsărit, nici în...
4 poezii, 0 proze
barbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
Orhan Pamuk
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2006. Orhan Pamuk (n. 7 iunie 1952, Istanbul) este unul din cei mai renumiți scriitori turci contemporani. Operele sale au fost traduse în peste 40 de limbi și publicate în peste 100 de țări. În 1976 a absolvit Institutul de Jurnalistică a Universității Tehnice din Istanbul. Un partid naționalist turc a inițiat în anul 2005 un proces penal împotriva sa, pentru motivul că scriitorul a admis existența genocidului împotriva armenilor și kurzilor în timpul Imperiului Otoman. Această afirmație ar fi lezat, în opinia reclamanților, demnitatea națiunii turce. Primul termen de judecată a avut loc pe 16 decembrie 2005. În urma protestelor internaționale, ministerul justiției din Turcia a anunțat pe 22 ianuarie 2006 că nu acordă aviz favorabil judecării scriitorului. Din cauza unei probleme de procedură, procesul a fost abandonat, în mod oficial la începutul anului 2006. Revista americană „Time” l-a inclus în anul 2006 pe lista celor mai...
1 poezii, 0 proze
Bogdan Leonescu - Amaretto
înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...
4 poezii, 0 proze
Lawrence Durrell
Lawrence Durrell născut Lawrence George Durrell -- (* 27 februarie 1912 - † 7 noiembrie 1990) a fost un romancier, poet, eseist, dramaturg, parapetician și autor de cărți de călătorie britanic, deși el însuși se considera a fi doar un cosmopolit. * S-a născut în India, în Jullundur, în fostele Indii Britanice ca fiu al inginerului de construcții civile Lawrence Samuel Durrell și al unei irlandeze protestante, Louisa Florence Dixie, născuți la rândul lor în Indiile Britanice. * Frate al lui Gerald Durrell, zoologist și naturalist (1920 - 1995). * La vârsta de 11 ani, a fost trimis la școală în Anglia - țară în care nu a fost fericit și pe care a părăsit-o foarte repede. * Primul său roman, Pied Piper of Lovers, a fost publicat in 1935. In acel an Durrell, soția sa, gemenii sai și mama s-au mutat pe insula grecească Corfu, unde au trăit până în 1941, când au părăsit-o din cauza declanșării războiului. * Lawrence Durrell a divorțat de soție in 1942, și a devenit un peripatetician, trăind...
1 poezii, 0 proze
Mandra Ana-Maria
Pe 23 iulie 1986 m-am grăbit să ies în lume, să descopăr acele sunete pe care 7 luni le-am auzit și doar întruna m-am întrebat de unde vin. Copilăria a fost ca o minge de ping pong între viața la țară și viața la oraș, între natură și antropic. Școala generală m-a despărțit de prieteni și mi-a adus colegi. A urmat liceul. Prietenii eterne, clipe de vis. Anul 2005 a fost anul absolvirii. Pe scurt, v-am povestit 19 ani. Anexă: Scriu din plăcere, o mică pasiune care nu poate fi înăbușită. Nu zic că am talent. Iar dacă îl am, mai e până să îl fructific. Sper doar că veți înțelege ceva din ceea ce scriu. Dacă o singură persoană va înțelege, înseamnă că nu am scris degeaba.
328 poezii, 0 proze
Tăria de a nu fi bună
de Adriana Imbrea
răceala e o perfuzie cu ea reușesc să creez doar confuzie intervine indiferența așa că încearcă să-ți păstrezi speranța. cu o păpușă dolentă și o replică impotentă... e imposibil să creezi dependență...
Azi la feminin. Al doilea manifest inutil
de Anca Zubascu
Am observat că de câte ori spui unui bărbat că e greu să fii femeie te întâmpină un zâmbet resemnat și indulgent, ca și cum tocmai ai fi spus una dintre cele mai mari trăznăi. Nu te crede...sau te...
Dincolo de nori rasare intotdeauna soarele
de carmen virna
Azi a plecat acasa la ea... a plecat trista , trista de doua ori , o data ca ne-am despartit pentru cine stie cate luni, si o data ca a plecat alaturi de un om pe care se pare ca nu-l cunoaste... E...
Tobias Mindernickel
de Thomas Mann
Uneia dintre străzile care urcă pieptiș din dreptul uliței cheiului spre centrul orașului îi zice Ulița Mohorâtă. Cam înspre mijlocul uliței, cum urci dinspre râu, pe dreapta, e casa cu numărul 47. O...
Caiet de regie (d.s.a.)
de Deliu Stejan
-Mă vezi? -Da. -Și... -Și! Îmi placi, ți-am mai spus. Te iubesc! De ce nu ai încredere în mine, scumpa mea? -Și eu te iubesc! De fapt, ce mai contează… -Așa ziceam și eu. Porțile se deschiseră, cei...
Un poet refuzat (\"Pasărea Rostogol\"). Vasile Mihalache - \"Încăperi cu ecouri\"
de George Pașa
Volumul de versuri Încăperi cu ecouri (București, „Nic Vox”, 2007) reunește, după mărturisirea autorului, poezii scrise între 1972-1986, cizelate în anul apariției volumului, și, de asemenea, unele...
Demult...
de Andone Gabriel
I În stinsa tavernă a haitelor de robi, sunt pentru a nu știu câta oară unul dintre veselii răgușiți ce stau \"La taclale\" îmbătați de fumul țigaretelor vâscoase și amețiți de tăria propice...
Chemarea destinului
de Marian Malciu
Ușa a fost trântită la ieșire cu toată forța de care femeia era în stare să se manifeste într un acces de furie. În liniștea profundă ce a urmat, Gabriel și-a ridicat încet capul, ce rămăsese mult...
Momentul zero al Andreei
de un_gand
„Foarte târziu în viață – și numai după ce trece prin multe încercări – învață omul, când își vede tovarășul slab și prăbușit, să-l compătimească, să-i întindă o mână de ajutor, fără un sentiment...
