"Sufletul meu se uită la mine" – 20411 rezultate
0.04 secundeMeilisearchRoman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
ILIna-Stefania Lazar
M-am nascut in Vrancea si am copilarit intr-un sat asezat intre dealuri si langa padure. Viata patriarhala a satului m-a inspirat sa scriu poezii in adolescenta. Apoi, viata la oras mi-a revelat rolul pe care poezia il are pentru constiinta. Consider ca poezia este expresia sufletului liber, a constiintei care prin vers se eliberaza de poverile lumesti si se plaseaza in lumea spirituala. In poeziile pe care le-am scris si le scriu las sa se citeasca in sufletul meu, sa se vada o parte din el si, prin urmare, poezia este parte din sufletul meu care se concretizeaza poetic prin actul de simtire si gandire din momentul creatiei. Prima poezie publicata pe acest site, si anume Manifest pentru poezie si eseu, am compus-o ca raspuns pentru cei care m-au descurajat sa scriu versuri. Doresc sa il citez pe Fénelon: "Ce poate fi mai placut si mai simplu decat sa fii sincer cu tine insuti, neavand nici de ce te teme, nici ce inventa?"
9 poezii, 0 proze
MEMaria Speranta Ene
m-am nascut mult prea tarziu intr-un loc in care monotonia domneste,se intampla pe 1-04-1971. studiile pe care le am ,anume liceul sanitar si facultatea de drept ,nu armonizeaza cu poezia..,imi place sa cred ca sufletul meu da!
1 poezii, 0 proze
EEEne Eugen
Ene Eugen Data si locul nasterii: 13.noiembrie 1967 , Onesti jud Bacau Studii: Scoala vietii, studiez in continuare arta de atrai. Nu are importanta, pentru ca ceea ce sufletul meu lasa oamenilor in forma aceasta si anume "poezie" nu va fi judecat in functie de nivelul de studii. Prima poezie scrisa la varsta de 17 ani. Pana acum le-am pastrat numai pentru mine dar, la ce mi-ar folosi, daca nimeni nu ar putea sa se bucure de sentimentele ce le-ar putea trezi? Email: dor_67@yahoo.it
20 poezii, 0 proze
Mihai Cocoi
Pensionar,fost gazetar în presa central.M-am născut la Iasi,unde mi-am petrecut copilăria și adolescența. Din 1953 am devenit bucureștean, dar sufletul meu a rămas dăruit pentru totdeuna orașului natal ,,dulcele târg al Ieșilor". În anul 20o9 ,Casa Editorială ODEON mi-a tipărit volumul de versuri Toamnă târzie,într-un tiraj de 200 exemplare -cheltuielile fiind suportate de subsemnatul. Debutul a fost în anul 2009 în revista ACASA- periodic cultural trimestrial-Editor - Fundația ,,Satul românesc". unde au văzut lumina tiparului un numar de 9 poezii semnate Mihai Cocor. A fost dorința redacției de a semna cu pseudonim. Menționez că volumul Toamnă târzie , care cuprinde și aceste poezii, este semnat cu numele meu real Mihai Cocoi.Doresc ca pe masa dstră de lucru să ajungă câteva din modestele mele încercări.Fiind începător, după cum se vede și în lumea Netului.
1 poezii, 0 proze
ESErdei Sergiu
Am trecut prin focul mocnit al infernului, prin povara indelungata a agoniei si suferinta necrutatoare care cu cruzime si-a infipt pumnalul in inima mea. In aceste poezii mi-am deschis sufletul au reusit sa aduca lumina si caldura in viata mea inconjurata de intuneric si clipe reci. In privinta talentului meu consider ca sunt o piatra neslefuita, nu ma pretind un poet, mai degraba un muritor de rand care vrea sa traga un semnal de alarma privind lumea perversa, insensibila, egoista, superficiala si sadica in care traim. Dupa cum afirma demult apusul mentor "Friedrich Nietzsche":"Nu exista bine si rau, adevarat si fals... iubire si ura ci doar reactii si contrareactii la nevoile personale". Personajul meu se identifica cu societatea actuala, dar totusi sunt in contrast cu ea fiindca m-am nascut in epoca gresita.
16 poezii, 0 proze
LLLenuș Lungu
Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o consider pentru mine un mare dar, un semn că uneori se deschid și porțile inimilor la care nu am bătut niciodată, că mereu și întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-mi umple mie, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie și emoție.”Sunt eu, așa cum sunt. Cu calități și cu defecte. Cu gânduri bune și cu inspirații noi. Și sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu!O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu, Și cu parfumul inspirației mele, să-ți rămân în amintire....EU
34 poezii, 0 proze
CIColiban Iurie
Sunt de aici, de colo...doar fumul de tigara poate fi observat, serpuindu-se domol, prin ochii unui trecator... Diplomat, precum integritatea unui tigru...respectu-mi poarta semnatura pacii. si inca ceva - ma rabufneste un ras teribil cand citesc stupizeniile alea de pe site`ul asta care, cica, se numesc - POEZII !!! REVOLUTIE! ...STRIGA SUFLETUL MEU CAND VEDE MIZERIA ARUNCATA ALEHAMITE PE FOI DIN CREIERELE NEINSUFLETITE ALE GENERATIEI NOASTRE ! intrebati`va fratilor inainte de a pune pe foaie urmatorul vers..."eu scriu poezii sau fac ciorba?" mai relaxati`va...mai puneti creierul in miscare...lasa`ti imaginatia si armonia sa pluteasca... NU SUGRUMATI POEZIA !!!!!!!!!!
6 poezii, 0 proze
Sufletul meu se uită la mine
de Irina Nechit
Avem ochi la fel. Când mă privești, îmi pare că sufletul meu se uită la mine dintr-o parte rușinându-se de lacrimile pe care le șterg. Ochii mei trebuie să se prefacă senini să te mintă că nu...
pasiunea universului
de moldovan
în fiecare răsărit de soare sufletul meu se plimbă prin lume. în fiecare dimineață sufletul meu încearcă să descopere câte o speranță. în fiecare moment sufletul meu este plin de tristețe sau...
Trandafirul
de Virgil Diaconu
Întunericul se uită la mine prin geam. Poate să fie cel cu șapte capete, balaurul, poate să fie oricine. N-am nici o teamă! De când picioarele lungi și de piersică au trecut pe la mine, n-am nici o...
Roșul
de Stoica Nicolae Ciprian
“La mine privești tu?” Mă uitam la mine cu ochiul minții și ămi dădeam seama că probabil arătam comic și cu privirea încrucișată de uimire de ea nu își mai lua ochii de la mine. Făcea pași mărunți și...
roads
de emilian valeriu pal
trupul meu cerșea un telefon măcar așa să știu că încă mai respiri chiar dacă prin alt orificiu al lumii sufletul mă plesnea peste ochi și-mi cerea insistent să o iau de la 0 sau să uit tot ce știu...
o iubesc pe Ileana M.
de Ottilia Ardeleanu
țineam la capul patului o antologie a Ilenei abia m-am despărțit de ea citeam de câte ori mi se făcea dor de viață de iubire contrar invoca moartea aproape în tot locul cadența poeziei sale are ceva...
Dimineata gandurilor mele
de Mary
M-am trezit cu fata la cearceaf astazi...toata noaptea am inotat prin vise,nu prea frumoase...si acum cand am deschis ochii am vazut acelasi pat gol,intr-o camera la fel de goala ...unde sufletul meu...
o iubesc pe Ileana M.
de Ottilia Ardeleanu
merg adesea la bibliotecă pentru a împrumuta cărți pentru că am acolo câteva activități întâlniri cu persoane dragi cu care am câte ceva în comun comunicăm bine și ne simțim bine de câteva luni bune...
( Tristetea )Fila de jurnal
de Lucian Preda
Sunt atat de trist uneori, imi vine sa-mi iau pasii, sa-i inec in privirile multor oameni care parca cu ura se uita la mine. - Tristetea poate avea si frumusetea ei. Este o afirmatie facuta la...
praf
de Claudia Minela Petre
Sunt praf R. mă agăț de toate prostiile să pot merge mai departe. e greu să răzbați într-o lume străină. dimineață priveam aleea din fața blocului, femeia de serviciu plutea într-un ritual, condusă...