"Strabunica mea, Cloe" – 1640 rezultate
0.03 secundeMeilisearchcorina ionita
Corina Claudia Ioniță Dn: 01.01.1979, Timișoara Domiciliu: Galați Corina Claudia Ioniță – mamă, soție, artizan și scriitor. Începând cu anul 2012 își testează creativitatea ca artizan, având la bază o moștenire de familie – străbunicii de pe linia maternă având o firmă de pălării începând cu perioada interbelică, străbunica încheindu-și activitatea în jurul vârstei de 80 de ani. Scrisul, însă – tot moștenire de familie, întrucât mama ei scria poezii – este mai mult decât un hobby cu care cocheteaza încă din preadolescență. Debut literar. Înger sălbatic / Corina Claudia / Metamorfoze. Cu un simț al umorului rafinat, Corina Claudia Ioniță reușeșe să-l transpună intr-un poem de tip Haiku – Înger Sălbatic fiind volum de debut, autobiografic, bilingv de poezie și proză, colecția Metamorfoze, editura Limes – Cluj 2015. Antologie – Uni versuri, editura Axis Libri, Galați 2016 Poemele autoarei se pot regăsi și pe paginile web: Rețeaua literară, Negru...
11 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
CRCostinela Rolea
Studentă în anul IV la Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, facultatea de Istorie și Filologie(Limba și literatura română - Limba și literatura engleză). Participantă la: Concursul Național de Creație Literară organizat de cenaclul literar "Pavel Dan" din Timișoara, ediția 2007, -premiulII la secțiunile Proză și Eseu; Colocviul Național Studențesc "Lucian Blaga", Sibiu,ediția 24-27 oct 2007 -premiul revistei "Dacia literară"; Colocviul Național de Literatură Română Contemporană, Brașov, ediția a II-a -mențiune; Sesiunea de Comunicări Studențești, Alba Iulia, 24-25 nov 2006 -premiul II;Sesiunea de Comunicări Studențești a Universității de Vest,Timișoara, mai 2007. Editor la "Lumini de gând", foaie studențească editată cu sprijinul ASCOR și inclusă ca supliment la "Credința străbună" și colaboratoare la: "Discobolul", "Credința străbună", "Gând românesc", "Vatra".
1 poezii, 0 proze
FGFranz Grillparzer
Franz Seraphicus Grillparzer (n. 15 ianuarie 1791 - d. 21 ianuarie 1872) a fost dramaturg și poet austriac, reprezentant de seamă al dramaturgiei austriece din secolul al XIX-lea. A fost influențat de scriitori ca: Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca. Opera 1807 - 1809 Blanca din castilia ("Blanca von Castilien"); 1809: Spartacus ("Spartacus"); 1809: Alfred cel Mare ("Alfred der Grosse"); 1817: Străbuna ("Die Ahnfrau"); 1818: Safo ("Sappho"); 1821: Lâna de aur ("Das goldene Vlies"), trilogie formată din: Oaspeții ("Der Gastfreund") Argonauții ("Die Argonauten") Medeea ("Medea"); 1823: Norocul și sfârșitul regelui Otokar ("König Ottokars Glück und Ende"); 1826: Un servitor credincios și stăpânul său ("Ein treuer Diener seines Herrn"); 1827: Poezii ("Gedichte"); 1831: Valurile mării și ale dragostei ("Des Meeres und der Liebe Wellen"); 1834: Un vis, o viață ("Der Traum, ein Leben"); 1835: "Tristia ex Ponto" 1838: Vai de cel ce minte ("Weh dem, der lügt"); 1847: Libussa...
1 poezii, 0 proze
APAlexandr Sergheevici Pușkin
Aleksandr Sergheevici Pușkin (n. 6 iunie [S.V. 26 mai] 1799, d. 10 februarie [S.V. 29 ianuarie] 1837) este un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira—asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat. Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovich Pușkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadezhda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) și a soției lui, Maria Aleksejevna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovich...
47 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
Strabunica mea, Cloe
de Elena Cardas
Străbunica mea,Cloe „ Dragă mamă, nu știu dacă ți-am povestit despre Gury. E și el aici, ca și mine, de numai două luni. Suntem singurii estici ne-sovietici, cred că ți-ai dat seama după nume că e...
Povestea lui Dick Guthe
de Octavian G. Mustafa
Motto: “Faptele s-au petrecut cam pe la o mie nouă sute douăzeci și trei sau douăzeci și patru. Și cred că a fost vorba de Hamburg. Era în perioada crahului financiar și a inflației galopante, când...
Ravara
de Alina Manole
Ravara Pe străbunica mea dinspre tată o chema Ravara, mama bunicii Smaranda. Ravara se născuse probabil cu ceva ani înainte de 1900, poate prin 1890. Nu am nici o poză cu ea și nimeni nu mi-a spus...
Despre fotbal
de Marius Marian Șolea
Despre fotbal Bișca era străbunica mea din partea mamei, în sat răspundea la numele de Măria lu’ Dinuță, iar în bolentin se numea Becheanu Maria, după căsătorie Lungoci. peste doisprezece copii îi...
era liniște
de Florentin Cristian
era liniștită, o voiai bunica ta străbunică-mea pe nume Baba Rada că nu e binevenită Baba-Cloanța altfel decât dacă e blocată clanța
Nu numai lumina vine de la răsărit
de Florin Hălălău
Drumul pe care-l fac în fiecare an de 1 noiembrie la Cimitirul Catolic Bellu a devenit o tradiție de familie. Începută cu peste 50 de ani în urmă, în 1951, atunci cînd străbunica mea, Evelyn Maria...
cartea fără început și fără sfârșit
de angela furtuna
\"cartea fără început și fără sfârșit a celui ce există fără să fie.\" mă gândesc la chestia asta pentru că niciodată nu aflu autorul pericopelor pe care le învață fiica mea aceleași cu cele învățate...
Decenism. Zece este numele lui Minunat
de Ioan Barb
CREAÞIONISM nu vreau nici o clipă să uit că sunt născut din Dumnezeu care m-a creat în Eden m-a răscumpărat prin Hristos mama era femeie bunica femeie și ea și străbunica mea a fost femeie Maria a...
1062
de Parfenie Iliieas
Cum e trist cand astepti sa vina primul fulg de nea........ Dar iată că au căzut toți fulgii calculați pentru iarna asta păcătoasă și ea ca dealtfel și tinerețea mea... Primul păcat a fost nevinovat...
Stetoscopul scuză mijloacele
de Sorin Stoica
Iarna ninge cu ultimele ei puteri pe undeva pe unde ghioceii au urât primăvara de când se știu. Brâncuși le taie cu dalta invitaților felii din tortul de ziua lui și îi face cu ochiul lui Enescu să-i...
Despre berzele care umblau prin balti cu picioarele albe
de Marius Marian Șolea
Despre berzele care umblau prin bălți cu picioarele albe Bă, îmi zâcea Măria cân’ mă-ntorceam în vacanță, la țară nu vii, mă, ca să cetești, aci noi avem trebi, nu lăuzâm cu cărțâle în mâni. pe cine...
Bloomsday 2005
de DianaN
A Bloomsday Letter Nord. Clontarf Castle, în jurul orei zece. Arunc o ultimă privire castelului din spatele casei și îi spun că mă îndrept spre un altul, în Sudul Dublinului. Prea greu să încep de pe...
borderline
de ioana negoescu
nici măcar nu mă cheamă ana m-am născut în zidul ăsta uitat pe granița dintre noi pe hotarul dintre toate lucrurile acestea amestecate nu țin minte ce a fost înainte de asta poate că am avut o casă...