"Străbunica" – 1861 rezultate
0.02 secundeMeilisearchcorina ionita
Corina Claudia Ioniță Dn: 01.01.1979, Timișoara Domiciliu: Galați Corina Claudia Ioniță – mamă, soție, artizan și scriitor. Începând cu anul 2012 își testează creativitatea ca artizan, având la bază o moștenire de familie – străbunicii de pe linia maternă având o firmă de pălării începând cu perioada interbelică, străbunica încheindu-și activitatea în jurul vârstei de 80 de ani. Scrisul, însă – tot moștenire de familie, întrucât mama ei scria poezii – este mai mult decât un hobby cu care cocheteaza încă din preadolescență. Debut literar. Înger sălbatic / Corina Claudia / Metamorfoze. Cu un simț al umorului rafinat, Corina Claudia Ioniță reușeșe să-l transpună intr-un poem de tip Haiku – Înger Sălbatic fiind volum de debut, autobiografic, bilingv de poezie și proză, colecția Metamorfoze, editura Limes – Cluj 2015. Antologie – Uni versuri, editura Axis Libri, Galați 2016 Poemele autoarei se pot regăsi și pe paginile web: Rețeaua literară, Negru...
11 poezii, 0 proze
LPLucian Parfene
25 februarie 1976, Iasi, Romania - Prin venele mele curge sînge de oltean (Turnu Severin), moldovean (Nicorești), basarabean (Cetatea Albă și undeva prin nordul Basarabiei) german și polonez (pe urmele tatălui). Mulțumesc străbunicilor! În esență sunt un român născut la Iași, în Copou pe strada Ralet. Mai am un nume Constantin. A fost vrerea bunicului venit din spre tata.. Nu imi place minciuna, dezinteresul, prefăcuții, banalul... Îmi iubesc țara, orașul... Premii literare: Premiul APLER – Asociatia Editurilor si Publicatiilor Literare din România, pentru debut în volum, (Poezie) - Botosani, 1999; Premiul I, (Poezie), la Concursul National de Creatie Literară ”Vasile Voiculescu”, Buzău, 1999; Premiul Editurii “Convorbiri Literare” la Festivalul National de Poezie “Porni Luceafarul” - Botosani, 1999; Premiul I la Festivalul Studentesc de Poezie – Timisoara, 2000 Distinctie acordată în cadrul Colocviilor de Literatură ”Poezia secolului XX” pentru debutul în volum (Ochiul Irod, Poezie –...
8 poezii, 0 proze
APAlexandr Sergheevici Pușkin
Aleksandr Sergheevici Pușkin (n. 6 iunie [S.V. 26 mai] 1799, d. 10 februarie [S.V. 29 ianuarie] 1837) este un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira—asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat. Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovich Pușkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadezhda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) și a soției lui, Maria Aleksejevna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovich...
47 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
DGDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
CRCostinela Rolea
Studentă în anul IV la Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, facultatea de Istorie și Filologie(Limba și literatura română - Limba și literatura engleză). Participantă la: Concursul Național de Creație Literară organizat de cenaclul literar "Pavel Dan" din Timișoara, ediția 2007, -premiulII la secțiunile Proză și Eseu; Colocviul Național Studențesc "Lucian Blaga", Sibiu,ediția 24-27 oct 2007 -premiul revistei "Dacia literară"; Colocviul Național de Literatură Română Contemporană, Brașov, ediția a II-a -mențiune; Sesiunea de Comunicări Studențești, Alba Iulia, 24-25 nov 2006 -premiul II;Sesiunea de Comunicări Studențești a Universității de Vest,Timișoara, mai 2007. Editor la "Lumini de gând", foaie studențească editată cu sprijinul ASCOR și inclusă ca supliment la "Credința străbună" și colaboratoare la: "Discobolul", "Credința străbună", "Gând românesc", "Vatra".
1 poezii, 0 proze
FGFranz Grillparzer
Franz Seraphicus Grillparzer (n. 15 ianuarie 1791 - d. 21 ianuarie 1872) a fost dramaturg și poet austriac, reprezentant de seamă al dramaturgiei austriece din secolul al XIX-lea. A fost influențat de scriitori ca: Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca. Opera 1807 - 1809 Blanca din castilia ("Blanca von Castilien"); 1809: Spartacus ("Spartacus"); 1809: Alfred cel Mare ("Alfred der Grosse"); 1817: Străbuna ("Die Ahnfrau"); 1818: Safo ("Sappho"); 1821: Lâna de aur ("Das goldene Vlies"), trilogie formată din: Oaspeții ("Der Gastfreund") Argonauții ("Die Argonauten") Medeea ("Medea"); 1823: Norocul și sfârșitul regelui Otokar ("König Ottokars Glück und Ende"); 1826: Un servitor credincios și stăpânul său ("Ein treuer Diener seines Herrn"); 1827: Poezii ("Gedichte"); 1831: Valurile mării și ale dragostei ("Des Meeres und der Liebe Wellen"); 1834: Un vis, o viață ("Der Traum, ein Leben"); 1835: "Tristia ex Ponto" 1838: Vai de cel ce minte ("Weh dem, der lügt"); 1847: Libussa...
1 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
strabunica
de belusica ileana silvia
Străbunica Bunica mea e grasă si urată are riduri, are burtă... părul ei e rar și moale glasul domol, mersul agale.... Două decenii de mama o despart seamănă la chip și chiar la stat. Mama e plăcută,...
Străbunica
de Elisabeta Gîlcescu
Când am ajuns la Târgu-Jiu, Era noapte, era târziu... Am întâlnit o bătrânică Cam scundă, chiar pitică... Purta sacul greu al vieții, Mai ales, al bătrâneții. Erau mulți și a uitat Câți ani avea...
Străbunica
de Mihai Miro
-Când la 90 de ani, Te tot plângi și n-ai nici bani, Ce sărbătorești cu vin? -Cum ce? Sfântul Valentin!
Strabunica mea, Cloe
de Elena Cardas
Străbunica mea,Cloe „ Dragă mamă, nu știu dacă ți-am povestit despre Gury. E și el aici, ca și mine, de numai două luni. Suntem singurii estici ne-sovietici, cred că ți-ai dat seama după nume că e...
atenție, aterizează străbunica și miroase a tutun și a moarte
de Leonard Ancuta
azi am fost să mă angajez și îmi trebuia o copie după certificatul de naștere. așa am aflat că m-am născut. poate părea ciudat pentru unii, dar eu am crezut mereu că sunt iubire, ca o stea care își...
`23
de Caragata Cristiana Oana
străbunica maria cu piciorul drept rămas mai scurt în urma accidentului era slabă și zbârcită ca trunchiul unui copac uscat ieșea din cameră doar până la baie și la micul-dejun târâș ținând pereții...
Despre fotbal
de Marius Marian Șolea
Despre fotbal Bișca era străbunica mea din partea mamei, în sat răspundea la numele de Măria lu’ Dinuță, iar în bolentin se numea Becheanu Maria, după căsătorie Lungoci. peste doisprezece copii îi...
Paradoxul vieții
de Aurora Luchian
Iată vine străbunica, cu un telefon mai vechi, Și îl ceartă pe bunicul că e tare de urechi: - Ai surzit de tot copile, te-ai tâmpit, ești o fosilă! N-auzi soneria asta? Dac-ar trece vreo torpilă?! -...
arborele meu genealogic are toate fructele
de Mihaela Popa
în linii mari - neamul meu Străbunica maternă, Sara - evreică, s-a măritat cu un sas - Andrei - a apărut, printre alții (nu-i știu) bunica Wilma care s-a măritat cu (bunicul)Zoltan (maghiar din...
avatar 20
de viorel gongu
Grădinițele luaseră vacanță, Străbunica Florentineim-a sunat și m-a rugat să o las la ea în vacanță. -Bine, mamaie, dar să nu aud că nu vrei să-mi dai fata, așa cum a făcut marcela. -Nu, mamă, Mă...
Terapie intensivă
de bodea emil felician
Azi, s-a dus la Techirghiol Străbunica, precum vântul, La o baie de nămol... Să se-nvețe cu pământul.