"Strâmbă-Lemne" – 4717 rezultate
0.02 secundeMeilisearchoprea carmen
ma dilat ma contract rad cu toti dinti si buzele se transforma in uragane sub umbra felinarelor. ma ascund de mine prin mine ciudata fire fabuleaza pe goliciunea treptelor in spirala.tot ce se intampla in varful picioarelor ma infioara.ma disec si autopsia ce m a ciopartit in romburi curbate in linia stramba dar atat de dreapta a orizontului ce mi rade in fata ziua si noaptea intreaga , autopsia s-a contaminat cu depresia fetei defecte.sunt frumoasa sau urata trista sau destrabalata nimic sau toate la un loc ,strabat valurile ce sunt strajuite de plusuri , pulsari maniace sau minusuri chinuitoare , dibace si ingrozitor de nevrozate , valurile peste sau sub normal ma traverseaza precum mersul trenurilor personale rapide accelerate la suprafata caci in adancimea haotica devin toate impersonale.se vede se aude se spune dar nu se stie cu siguranta...
1 poezii, 0 proze
LILermontov Mihail Iurievici
Mihail Iurievici Lermontov (rusă: Михаил Юрьевич Лермонтов, n. 15 octombrie – 3 octombrie stil vechi – 1814 d. 27 iulie – 15 iulie stil vechi – 1841) a fost un scriitor romantic rus. În scurta lui viață a fost un dușman declarat al țarismului, al asupririi și nedreptății, întreaga lui operă fiind un aspru și necruțător rechizitoriu la adresa celor lângă tron pitiți, a celor de lege ocrotiți. Biciuind cu versul lui de fier și pară viciile societății contemporane și strâmba ei întocmire, propovăduind iubire și adevăr, Lermontov și-a afirmat înalta lui concepție despre rolul poetului și poeziei. Prigoana celor huliți de poet pentru fărădelegile lor n-a întârziat să vină. Lermontov ia drumul surghiunului, fiind trimis in Caucaz,din ordinul țarului. Peisajul sălbatic al naturii caucaziene îl întâlnim în nenumărate poezii lirice, în poemele Mțîri și Demonul, în...
76 poezii, 0 proze
IMIon Mureșan
Ion Mureșan (n. 9 ianuarie 1955, Vultureni, județul Cluj) este un poet și publicist român contemporan. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 și 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean și redactor-șef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franța în cadrul programului „Les Belles Étrangères”. Poeme Cartea de iarnă, București, Ed. Cartea Românească, 1981 Poemul care nu poate fi înțeles, Târgu Mureș, Ed. Arhipelag, 1993 Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Țepeneag, Belin, 2001 Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiș, traduceri de Virgil Stanciu și Dumitru...
21 poezii, 0 proze
CPCristian Tudor Popescu
CRISTIAN TUDOR POPESCU (nãscut în 1956, București), absolvent al Facultãții de Automatizãri și Calculatoare, București, promoția 1981, este redactor-șef al ziarului —Adevârul. În 1987 publicã, la Editura Albatros, volumul de nuvele SF Planetarium, pentru care primește premiul Congresului European de SF de la Montpellier. În 1991, apare romanul Vremea Mânzului Sec, la Editura Cartea Româneascã, iar în 1993, antologia SF Imperiul oglinzilor strâmbe, la Editura Societãții —Adevãrull,. În 1995, traduce Edificiul nebuniei absolute, de Stanislaw Lem, publicatã la Editura Univers. Cristian Tudor Popescu este redactor-sef la cotidianul “Adevarul” si unul dintre cei mai prestigiosi gazetari din Romania de dupa 1989. Este absolvent al Facultatii de Automatizari si Calculatoare din Bucuresti. A debutat ca prozator SF. Carti publicate: „Planetarium” (Albatros, 1987, Premiul Congresului European de SF, Montpellier); „Vremea minzului sec” (Cartea Romaneasca,...
2 poezii, 0 proze
elena muntianu
Sunt nascuta in zodia fecioarei...o fire pragmatica si totusi...visez. E printre puținele lucruri in care percep a ma regasi. În rest, traiesc din vise si sperante, lupt pentru zambete si lacrimi, cant din orice si fac din noapte birou de studio intens in ale poeziei, tot din principiu. Ceea ce sper a fi doar o premiză a evoluției o reprezinta insa departarea ,dorul de casa, de studiu, de prieteni. Dorul de tot ce imi da glas, putere si curaj. M-am jucat cu literele, dar fiind prea strambe m-am oprit, spre a evalua ce nu e asemeni asteptarilor mele, ce nu regasesc in jurnalul unei studente la Stiinte ale comunicarii, si ce ar trebui sa intrevad. Acum continui sa mă joc cu viața mea și a altora in sensul in care nu am mai facut-o pana acum. Sunt curioasă, nerăbdătoare si alteori contradictorie; e greu sa aflu ce vreau cand muzica unei nonsalante incerte in tiuie-n urechi; e greu sa tin pensula in mana cu care candva pictam curbe purpurii. Stii, parca nici arta nu e aceeasi, nici gandul...
1 poezii, 0 proze
FQFrancisco de Quevedo
Francisco Gómez de Quevedo y Santibáñez Villegas (Francisco de Quevedo) (n. 14 septembrie 1580, Madrid - d. 8 septembrie 1645, Villanueva de los Infantes, Ciudad Real) a fost un scriitor aparținând „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Născut într-o familie aparținând micii nobilimi (originare din Cantabria), copilăria lui Quevedo s-a petrecut la Curte, înconjurat de nobili și alte persoane importante, deoarece părinții săi dețineau funcții importante în palat. Tatăl său, Francisco Gómez de Quevedo, era secretarul prințesei Maria, soția lui Maximilian de Germania, în timp ce mama sa, María de Santibáñez, era servitoarea de încredere a reginei. Quevedo, deși supradotat, avea mai multe defecte fizice care aveau să-i influențeze viața și opera : avea picioarele strâmbe și mergea șchiop, era supraponderal și cu grave probleme de vedere. Rămas orfan la șase ani, s-a refugiat în cărți la Colegiul Imperial al Companiei lui Iisus din Madrid. În 1596 se înscrie la Universitatea...
2 poezii, 0 proze
Strâmbă-Lemne
de Ion Diviza
Pădure fără-o uscătură N-a fost și nu va fi, e clar, Dar ce te faci, literatură, Când uscătura-i pădurar?!
fantasticele steaguri fără flamuri ale lui strâmbă-lemne
de Cătălin Al DOAMNEI
în lumina lampadarelor femeia robinson îl aștepta pe bărbatul robinson pe malurile unei mări scufundate-n respirația de rechin a celor vii odele triumfale ale rătăcirii și iertării înhămat la osia...
Răzbunarea lui Statu-Palmă
de Vasile Alecsandri
Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt povești în lume și se spun pe lângă vatră, Ei duc zile cu piticul...
Castanul cel mare
de Ion Pillat
Se zbate Strâmbă-Lemne cumplit în pomul zdravăn, Cu brațe noduroase și cu atletic trunchi Înțelenit în vie, deși pân-la genunchi I s-a urcat cu-ncetul pământul gras și reavăn. Dar toamna, sub rodire...
Iubito
de Neagu Romeo
Ceasul de la mâna mea este ceasul din turnul bisericii și aștept fiecare oră cu dangăt de clopot. Iar masa pe care îți scriu este bâlciul cu circ plin de pierde-vară, târgoveți strâmbă-lemne cu...
Comunicat de presa
de Pușcă Ioan Gabriel
Comunicat de Presă Consiliul Județean Sălaj, Primăria Comunei Agrij Sălaj, Asociația Culturală Adsum și Breasla Cuvântarilor organizează în perioada 24.07-08.08.2010: Școala de Vară ”Datină și...
ca un cuib de rândunică
de Macovei Costel
erau brațele lui. și eu mă simțeam în siguranță. la adăpost chiar dacă nu era un sfarmă piatră sau un strâmbă lemne, era îngerul meu păzitor și împreună descopeream lumea miraculoasă a poveștilor ori...
Încrustări pe-o cobiliță
de Radu Gyr
Poate de mult, în rămuroase leaturi, ai fost o coastă de jivină sau stejar, șoldul lui Strâmbă-Lemne prins în straturi, arcul de os al lunii la pătrar. Pui de balaur înlemnit în vrajă, spadă de prinț...
Basm*
de Radu Gyr
Măi, ce Făt-Frumos blestemat am fost eu! N-am răpus nici zmeu, n-am tăiat nici un cap de balaur... În fața mea s-au închis toți codrii de aur. Palatele de mărgăritare s-au ferecat cu drugi și...
Cântecul Redutei
de George Coșbuc
În redută numai lei; Uite-i, mă, bașibuzucii, Eu de-aici le-aud papucii! Dar mai mare peste ei Cine-mi e? Vrun Strâmbă-Lemne? Cică și mai și pesemne, Unul, Ciaca-Paca-Bei. Câte cinci pe-un ban să-i...
Epistola fără număr către Adrian Păunescu
de razvan ducan
Frumos Făt cu harul, ca vină, într-un timp anesteziat cu xilină. Þie, odă, Setilă de lumină slobodă, Și Flămânzilă de aer înalt în plămâni, Și Zgriburilă de spâni, Și Strâmbă-Lemne de lemne gata...
Epistola fără număr către Adrian Păunescu
de razvan ducan
Frumosul Făt cu harul ca vină, într-un timp anesteziat cu xilină. Þie, odă, Setilă de lumină slobodă, și Flămânzilă de aer înalt în plămâni, și Zgriburilă de spâni, și Strâmbă-Lemne de lemne gata...
Lingua lignea
de Șerban Foarță
O limbă de lemn într-o gură de lemn cu buze de lemn pe-o figură de lemn încleștată solemn ca un clește de lemn care scoate solemn lungi piroane de lemn din mormanul de lemn de un roșu solemn al...
Românie
de Radu Gyr
Pe unde calcă pasul, se ridică un cântec lin, ca foșnetul de brazi. Suspină-n glod o tâmplă de vlădică, S au, lung, tresare mâna unui cneaz. Din orice sfânt răsare o troiță și-un lan de grâu din...