"Stea fara noroc " – 20123 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDobrescu Bianca
„Ne face plăcere să reluăm o rubrică mai veche a revistei noastre - DEBUT. Cine are talent, are șansa ca într-o singură zi să iasă din anonimat... Azi, Bianca Dobrescu. Mioveni, o localitate așezată undeva pe Paralela 45 din emisfera nordică. Nu știu dacă fata a venit pe lume pe partea dreaptă sau pe partea stângă a liniei imaginare, dar s-a născut cu mult noroc. Și norocul ei stă în puterea de imaginație pe care se altoiește misterul creației. (..) Și scrie, lumea zice „în prostie”, pentru că nu știe să se mai oprească. Și poezie, și dramaturgie, dar mai ales narațiuni. De curând a trecut la roman. Timpul va dovedi dacă e vorba de ceva temeinic sau numai de o pâlpâire de flacără de paie. Noi ne facem datoria să-i deschidem poarta spre celebritate.” Marin Ioniță ( Revista Argeșul) id: icanplaywithmadness
4 poezii, 0 proze
Perdaica Andreea Claudia
Gadeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine si dusa in intunericul fara fund.
30 poezii, 0 proze
dascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
VIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
Mateuț Stela
Fără istoric în domeniul literar, totuși scriu. Dacă o fac sau nu cu talent rămâne să decideți dumneavoastră - cititorii. Așadar, aștept critici pe care susținându-mă, să-mi deschid aripile... să învăț să zbor... să învăț a deveni un autor. Pentru că, în viziunea mea autorul este un mic Dumnezeu, sau un mare mincinos pe care nimeni nu-l acuză. Este un om puternic, pentru că face tot ce dorește fără a avea mustrări de conștiință. Crează personaje pe care apoi le ucide, creeză intrigi și tot el le rezolvă într-un mod doar de el știut. Se folosește de informații și nume pe care, luându-le dintr-un loc,le pune în alt loc după cum i se pare lui că ar fi bine. Este un manipulator de sentimente. Puterea minții îl ajută să se joce cu cuvintele dându-le alte sensuri. De ce face toate astea? Privindu-și creația este mulțumit. Cărți publicate: "Tricotaj de amintiri" Editura Sf. Ierarh Nicolaie ISBN 978-606-577-594-7 "Germană conversațională pentru îngrijitori de bătrâni" Editura Sf. Ierarh...
91 poezii, 0 proze
Adela Dirzu
Viata mea e un miracol, al carui creator sint eu insami. Stiu sa accept experientele si oamenii noi care-mi vin in cale cu luciditate si emotia vie a unui copil, care se bucura fara rezerve de fiecare data cind vede prima zapada...Entuziasta, exuberanta si echilibru, pasionata de tot ce e frumos in sine... Interests: Design, photography, arts, cultures, foreign languages, music, cinema, creative writing, swimming, the sea and the sun, reading, psychology, philosophy, yoga, science, flowers, well-being, charity, international cuisine, British humour, feng-shui... Si la vie etait un parfum...j'aimerais qu'il soit frais, toujours excitant... "Тихо струится река серебристая В царстве вечернем...
30 poezii, 0 proze
stoian aurel
sunt nascut la tara... o binecuvantare consider.. pentru ca radacinile mele se alimenteaza de acolo.. din locuri care niciodata nu au tins sa isi piarda originalitatea in dorinta de a imita noile standarde.. simplitatea imi sta la radacina.. si poate a reusit chiar sa ma urmareasca pana acum.. chiar si fara sa o observ ceva timp... apoi s-o ignor... iar apoi sa nu mai stiu s-o implor... mai vedem.
1 poezii, 0 proze
Lord_kanne
M-am născut în 1982 la Iași, după care la scurt timp „am fost strămutat” în Bihor unde viețuiesc și acum. Nici aici n-am putut sta locului așa ca înstruirea primară am facut-o pe rînd în 3 localități Bihorene. Ruperea de cuibul părintesc, care nu s-a produs niciodată, a început în 1996 când am fost admis la un Colegiu Național din Oardea unde timp de patru ani (extrem de fericiți) am făcut liceul. Deoarece călătorului îi stă bine cu drumul, în 2000 am plecat la facultate în Timișoara la Universitatea de Vest unde alți patru ani (iarăși tare interesanți) am urmat cursurile unei Facultăți umaniste. M-am întors în Oradea în 2004, iar de atunci sunt lucrător pe holda statului, fără convingere, fără speranță dar cu inima alături.
28 poezii, 0 proze
Eugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
Stea fara noroc
de proca bogdan constantin
Ma strecor pe o poteca Unde lupii stau de paza Cautandu-mi steaua lentă Care mă tot ține-n viață. Este lentă. O stea lentă Din înaltul boltei lucii De fapt e o stea dementa Ce îmi dă numai iluzii......
Cine sunt eu?
de Bolgar Tudor
Rupt din Rai, sau din Iad?... Oare cine sunt, de fapt? O caramida prinsa-ntr-un zid invechit, Un fir de par incretit la nesfarsit, O frunza-n arborele vietii, macar, O piatra rostogalindu-se-n...
Cine sunt eu?
de Bolgar Tudor
Rupt din Rai, sau din Iad?... Oare cine sunt, de fapt? O caramida prinsa-ntr-un zid invechit, Un fir de par incretit la nesfarsit, O frunza-n arborele vietii, macar, O piatra rostogalindu-se-n...
Cine sunt eu?
de Bolgar Tudor
Rupt din Rai, sau din Iad?... Oare cine sunt, de fapt? O caramida prinsa-ntr-un zid invechit, Un fir de par incretit la nesfarsit, O frunza-n arborele vietii, macar, O piatra rostogalindu-se-n...
Pe strada trestiana
de qasman
pe strada trestiana e noroi pe care-l calca in picioare un tren marfar si-un functionar marunt alunecat printre dosare. o cruce albastra apare la rascruce e crucea injuraturilor de mama si de tata pe...
Spațiul geniului în poetica eminesciană
de Emil Iliescu
Spațiul geniului în poetica eminesciană Spațiul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte, cel al genialității, este singurul care scapă determinărilor dureroase ale existenței în poetica...
Născutul are o stea în frunte
de Silviu Somesanu
Am amânat să mă nasc, mâine dar nici mâine n-o să fiu fericit, nimeni nu știe sigur ori de câte ori s-ar mai fi născut cum decurge travaliul, visez de pe acum cerul senin dar același cer poate fi...
Balada codrului fără haiduc
de Radu Gyr
Ca de dincolo de lume, vine plin de colb, faţa dârză, mâna-n şold, armăsaru-n spume. Fruntea-i creşte mai înaltă, pletele în vânt. Stânci, păduri, furtuni îi sunt mume laolaltă. Ard amurguri sub...
Ore și hore
de Cristina-Monica Moldoveanu
Cuțit ruginit ars de foc pe brazdă de trup fără noroc. Ne pocăim în numele iubirii, ne închinăm pînă la pămînt, precum liliacul înflorit în miez de iarnă, încît nu se știe ce e zăpadă și ce e floare...
Suflet (de)colorat
de Angi Cristea
m-a pedepsit îngerul cu portret în creion mâna ta picta stângaci fire de păpădie ți-am spus că iarba nu se poate ierbi frunzele nu (mai) pot înfrunzi copacii sting culori în apus nu bate vântul nu...
