"Statică reverie" – 10122 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
SVStanica Ilie Viorel
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am aflat...jeleau), mama mea era obosită de ziua de ieri și de altele.Moașa și-a sters nasul cu mâneca halatului și mi-a zâmbit ca și când ar fi spus :- o să vezi tu! Am rămas de atunci pe aci, mereu pentru încă o zi. Poate cât să am timp să mă nasc. *** actualizare, azi 24.07.2024: n-am publicat nimic, dar, de curând, am avut curajul (tupeul) să dau la tipar două volume, în parteneriat cu editura Ecou Transilvan- Cluj Napoca. folosind link-ul de mai jos puteți viziona filmul prezentării cărților https://m.youtube.com/watch?v=QEmfnHMiM9U&t=1561s *** e-mail: siwdem@yahoo.com *** actualizare, azi 08.08.2024 am debutat într-un volum colectiv, alături de autorii: Anica Andrei-Fraschin, Ottilia Ardeleanu, Valeriu Barbu, Mihaela Marinela Chițac,...
1052 poezii, 0 proze
Stanica B.
1 poezii, 0 proze
Stanica Florin
Sunt un simplu om....scriu doar din placere...imi place viata si imi place sa ma distrez cu prietenii!
3 poezii, 0 proze
florin stanica
M-am născut pentru a fi mecanic, dar drumul vieții a deraiat de pe șine. Mecanicii au reușit să-l pună pe șine, dar nu pe aceleași șine. Așa se face că am ajuns la maturitate să fiu pe o altă cale, iar destinația este cu totul alta. În curând voi ajunge într-o poziție socială care-mi va interzice să pun mâna pe vaselină, ulei de motor sau orice altceva în afară de cărțile de specialitate ce devin antice imediat ce au fost citite. cu pasiune și multă bucurie din partea unui oarecare care se pricepe la multe, însă nu pricepe orice și... care în același timp nu uită chiar dacă este nevoit să ierte. Cel mai eficient într-u iertare este însăși uitarea.
1 poezii, 0 proze
Luca Oghina
1 poezii, 0 proze
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
Alexandru Samoila
Nascut in data de 28 ianuarie 1952,in comuna MORAVITA,judetul TIMIS,ROMANIA. Absolvent al LICEULUI DETA in 1972;1972-1974 isi satisface stagiul militar la BACAU;1974-1979 ,rectificator la ELECTROTIMIS;1979-1980,merceolog DPADM Moravita; 1980-1989,lacatus-montator la Revizi de Vagoane STAMORA-MORAVITA;1989-1992,primarul comunei MORAVITA; 1992-1996,director comercial al Societatii Agricole MURAWA;1996-2008,vanzator-gestionar statia PETROM,Moravita; 2008-prezent,SOMER.
1 poezii, 0 proze
Sabo Radu Teodor
M-am născut în 1964, Locuiesc în Cluj, Str. Băișoara, nr. 9, ap. 77, am urmat, după liceu un curs post liceal de asistență socială și lucrez ca agent de pază la Stația de Ambulanță Cluj, am publicat un volum de poezii Doruri cu câteva poezii, iar pa persoană nu am putut să-mi găsesc un alt scop al vieții decât să scriu.
1 poezii, 0 proze
MMMircea Micu
Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârșand, județul Arad, pe granița cu Ungaria. Tatăl a fost ofițer de Jandarmi, mort în timpul războiului, mama casnică. A copilărit și și-a făcut școala primară în satul vecin, Grăniceri, la un unchi al său după mamă. Având în familie doi intelectuali, crescuți în spiritul Școlii Ardelene, beneficiază de lecturi literare so-lide. În 1950, se mută la Arad, urmează un an cursu-rile Liceului „Moise Nicoară“, după care se înscrie la Școala Pedagogică de Învățători. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie, vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria (satul lui Slavici), predând ca profesor su-plinitor. Își dă definitivatul în Surdo-pedagogie. Ocupă, rând pe rând, postul de redactor la Stația locală de radio, redactor la ziarul local din Arad. În 1965, vine în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la Asociația...
9 poezii, 0 proze
CDCharles Dickens
Charles John Huffam Dickens (n. 7 februarie 1812 – d. 9 iunie 1870) a fost un romancier englez. Se naște la 7 februarie 1812, în Portsmouth, Hampshire, ca fiu al lui John și al Elizabethei Dickens. În 1817, familia sa se mută în Chatham, Kent, în 1822 mutându-se din nou, în cartierul Camden Town, Londra. Primii ani ai vieții au fost unii foarte fericiți, petrecându-și timpul liber în compania romanelor de aventuri ale lui Tobias Smollett și Henry Fielding. Familia sa făcea parte din nobilimea de mijloc și i-a asigurat educația la o școală privată, dar totul avea să se schimbe după ce tatăl său a pierdut o sumă mare de bani în distracții și străduindu-se să-și mențină poziția socială, familia fiind trimisă la închisoarea datornicilor. La vârsta de 12 ani, Dickens este destul de matur ca să muncească zece ore pe zi în fabrica de cremă de ghete a lui Warren (aflată în apropiere de stația de cale ferată Charing Cross), pentru șase șilingi pe săptămână. Cu acești bani trebuie să-și achite...
1 poezii, 0 proze
Statică reverie
de Daniel Aurelian Rădulescu
Nu mai am niciun gând, nu știu ce-aș face, spune, Golit de țel, de tot, mă irosesc în lene, Nici inima-mi nu-mi bate, în artere… numai vene Îmi recoltează simțuri, ce și ele ar apune. Sunt parcă un...
Stația
de Șiclovan Cătălin
următoarea stație sfârșit de drum. înspre codrul întunecat îmi îndrum respirul ca o coridă pulmonară răzbesc în focuri vii. cotesc ca să nu cad mă învârt ca să nu stau mă apropii cu pași repezi de...
Orbitalii
de Gellu Naum
Dacă așa stau lucrurile mă voi culca pe o margine de trotuar în stația de tramvai lângă femeia care vinde limonadă sau mă voi așeza pe scaunul portocaliu pe care stau din când în când și bâigui cu...
N-ai sa ma mai vezi
de todor adrian
n-ai sa ma mai vezi, oricand, orice, ori de cate ori esti statica saturand bratele altui barbat, trecand de la o stare la alta ca apa in mediul gazos din cel salin, esti sare, usturime, durere, mult...
Lacrimi de vopsea
de Ionut Acrudoae
Lacrimi de vopsea varsă clovnul întors din turneul, ratat, al celor șapte reverii zonale, fiecare în ordinea decisă de evenimente aparente. Prima reverie: nasturele rupt, căzut în primele ore ale...
comoditatea vorbirii
de Mondea Adrian
recunosc puteam să comand din afara existenței orice o foiță de nor călător un zbor fără pasăre o inimă de copac dezgolit un foc teatral poate și rugul de gheață încă o respirație încă un strop de...
Divinitate III (incident solitar)
de Ionut Acrudoae
...aripi, alveole, căldura unei amintiri comune. Apoi intervine extensia unei reverii matinale, dar în sensul uman de matinal. Conștiința mea se revarsă prin eonii de materie finită și infinită,...
Sinele și non-sinele 13, Energia 1,2,3,4
de razvan rachieriu
Sinele conștienței caută imanența realității pe care o percepe în mod supranatural ca pe un sine, iar interstițiile realității, acolo unde caută să se infiltreze irealitatea cu himerele și...
Eugen Ionescu și refugiul în vis
de Carmen Duvalma
Ultimele două piese scrise de Eugen Ionescu au un specific aparte, datorită existenței imaginarului oniric; în aceste piese, protagonistul, un alter-ego al autorului, pornește într-o călătorie...
Oul bicefal
de Gheorghe Neagu
Enervat, buldozeristul își încleștă mâna pe leviere, ambalând motorul. Stâlpul ceda cu greutate. Cabina din vârful lui se balansă vibrând, gata să cadă peste lama buldozerului într-un nor de găinaț...