"Stăpînul canalului" – 5821 rezultate
0.03 secundeMeilisearchSerban Alin
Mai incolo.
2 poezii, 0 proze
John Ronald Reuel Tolkien
John Ronald Reuel Tolkien (n.3 ianuarie 1892 - d.2 septembrie, 1973) a fost un scriitor, poet, filolog și profesor de universitate englez, cunoscut cel mai bine pentru cărți fantastice clasice: Hobbitul și Stăpânul Inelelor. A fost profesor de anglo-saxonă la Oxford din 1925 până în 1945 și profesor de limbă și literatură engleză din 1945 până în 1959. A fost un Romano-Catolic devotat și prietenul lui C. S. Lewis - amândoi fiind membri ai clubului de discuție cunoscut sub numele The Inklings. După moartea sa, fiul lui a publicat foarte multe cărți bazate pe notațiile lui și manuscrisele nepublicate, incluzând Silmarillion. Acestea, împreună cu Hobbitul și Stăpânul Inelelor, formează un complex de povestiri și poezii legate între ele, precum și istorii fictive, dialecte inventate și eseuri despre lumi imaginare ca Arda și Pământul de Mijloc. Între 1951 și 1955, Tolkien a publicat un Legendarium al acestor povestiri. Deși mulți alți autori au publicat lucrări fantasy înaintea lui,...
7 poezii, 0 proze
Eugen MATZOTA
Nu știu nici măcar cât știau cei dinaintea noastră, doar descopăr cu uimire că nu noi suntem primii, c-au mai fost alții înainte, și din învățăturile lor mai aflăm din când în când câte ceva. Știu sigur doar un lucru: că nu sunt eu Stăpânul Inelelor...
24 poezii, 0 proze
Epictet
Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi. Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic! Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din...
1 poezii, 0 proze
mircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
Franz Grillparzer
Franz Seraphicus Grillparzer (n. 15 ianuarie 1791 - d. 21 ianuarie 1872) a fost dramaturg și poet austriac, reprezentant de seamă al dramaturgiei austriece din secolul al XIX-lea. A fost influențat de scriitori ca: Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca. Opera 1807 - 1809 Blanca din castilia ("Blanca von Castilien"); 1809: Spartacus ("Spartacus"); 1809: Alfred cel Mare ("Alfred der Grosse"); 1817: Străbuna ("Die Ahnfrau"); 1818: Safo ("Sappho"); 1821: Lâna de aur ("Das goldene Vlies"), trilogie formată din: Oaspeții ("Der Gastfreund") Argonauții ("Die Argonauten") Medeea ("Medea"); 1823: Norocul și sfârșitul regelui Otokar ("König Ottokars Glück und Ende"); 1826: Un servitor credincios și stăpânul său ("Ein treuer Diener seines Herrn"); 1827: Poezii ("Gedichte"); 1831: Valurile mării și ale dragostei ("Des Meeres und der Liebe Wellen"); 1834: Un vis, o viață ("Der Traum, ein Leben"); 1835: "Tristia ex Ponto" 1838: Vai de cel ce minte ("Weh dem, der lügt"); 1847: Libussa...
1 poezii, 0 proze
Ioana scrie
OM, oameni, s.m. 1. Ființă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat. ♢ Loc. adv. Din om în om = de la unul la altul. Ca de la om la om = în mod sincer, deschis, prietenește. ♢ Expr. (A fi) la mintea omului = (a fi) evident, clar. (Nu-i) nici picior de om sau nu-i (nici) picior de om = (nu-i) nimeni. Om ca (toți) oamenii = om obișnuit, care nu se deosebește prin nimic esențial de alții. Ca omul = cum se întâmplă sau s-ar putea întâmpla oricui. Ca oamenii = cu manifestări obișnuite oamenilor; cum trebuie, cum se cuvine. Om bun! = răspuns pe care îl dă o persoană care bate la ușă pentru a-l asigura pe stăpânul casei că vine cu intenții bune. ♦ Persoană integră, care întrunește calități morale deosebite, care se remarcă prin...
38 poezii, 0 proze
Bogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
Mircea Streinul
Scriitor si poet iconarist, nãscut la 22 Ianuarie 1910 în comuna Cuciurul-Mare (judetul Cernãuti), Bucovina. Studiile primare în comuna natalã, secundare (liceul "Aron Pumnul" din Cernauti); Mircea Streinul (desen de Rudolf Rybiczka)studii universitare în litere, filosofie si drept la Universitatea din Cernãuti. Licentiat în teologie. Fondatorul "Grupãrii Iconar" în anul 1931 alãturi de Gheorghe Antonovici, George Drumur, Ion Rosca si Neculai Pavel, apoi al "Colectiei Iconar" si "Editurii Iconar" (având colaborarea lui Iulian Vesper), si în final co-fondator al revistei "Iconar" (împreunã cu Liviu Rusu, Traian Brãileanu, Iulian Vesper si altii) apãrute în mod succesiv la Cernãuti, Mircea Streinul a desfãsurat în paralel o vie activitate literarã editând revistele "Argonaut", "Caietul celor 4" si "Fisier". Fost redactor la ziarul "Buna Vestire" din Bucuresti (oficiosul Miscãrii Legionare), a colaborat intens la numeroase...
7 poezii, 0 proze
VICTOR COSTESCU
Vreau multe si am facut mult prea putine
2 poezii, 0 proze
Stăpînul canalului
de va rog sa stergeti acest cont
Sunt eu, stăpînul canalului Și merg agale pe strada pustie Este noapte și vînt Mă dor oasele de la praf Mă ustură ochii alungiți spre felinar Am uitat de casă și de viață Am fost cîndva om Acum sunt...
Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus (18)
de Doru Ciucescu
Canalul Corint, o lucrare de o infinit mai mică anvergură decât Canalul Suez și cu efecte economice la fel de puțin spectaculoase, rămâne, totuși, o atracție pentru numeroși turiști care ajung în...
În gulagul românesc ( 16 ), mărturiile tatălui meu
de Adrian Munteanu
<div align=justify Închisoarea Aiud, 1950 Trierea Se constituie o comisie medicală pentru trimiterea la lucrările Canalului Dunăre - Marea Neagră. Vizita a fost formală și numai schilozii sau...
Norii gâtului
de Virgil Teodorescu
Sub ochii polipului întovărășind tremele regretelor pe câmpurile haotice de sare trec păsări mai mari decât nopțile trec saci vii care-ți acoperă șoldul ca o armată înfrântă și fugărită spre mare și...
Călătorie în Þara Wu
de Naan Lea
„Tuturor celor dragi nouă, bătrîni și tineri, Aflați că am pornit-o într-acolo de unde vin caii albi și se stîrnesc vînturile albastre. Și fiindcă am plecat, păstrați un colțișor în inimile voastre...
Predică \"Despre haina de nuntă\"
de Cleopa Ilie
Predică la Duminica a XIV-a după Rusalii (Despre haina de nuntă) Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? (Matei 22, 12) Iubiți credincioși, Pilda din Sfînta Evanghelie de azi, pe lîngă alte...
Cavalul din fereastră
de Draganoaia Alexandru
-Mariano, vino de mă ridică... Ilie are cinci ani și pe zi ce trece e tot mai neputincios. Picioarele i s-au strâmbat. Dacă se întâmplă să cadă sau să se așeze în fund, nu se mai poate ridica. Noroc...
Ciobanii se intrec in stralucirea portilor
de remus radu
La Poiana Sibiului, s-au imputinat ciobanii bogati - istoria oieritului nu se mai scrie in numarul de palate. Oglinda trufiei de azi - briurile de gresie Ciobanii se intrec in stralucirea portilor Pe...
A treia bancă - Cap. 27 – Lumina de la capătul tunelului
de Laurențiu Orășanu
Pe la mijlocul lui iunie, tunelul făcea unghiul proiectat cu conducta de salubritate, iar vârful unghiului era la distanța calculată: la un metru de zidul gros, de cărămidă, al beciului cu aur....
Amurg
de Bogdan Butariu
Rupea pe alese, ici, colo, câte un fir de iarbă fraged și mustos; nu păștea de foame, ci doar ca să simtă o dată gustul ierbii. De altminteri, fire coapte, mirosind a fân proaspăt cosit, nici n-ar...
