"Soarele poartă rochie" – 14618 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
BRbarbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
Andreea
Soarele...numai el poate straluci etern in ochii cufundatzi in durere..
13 poezii, 0 proze
Dominique Costescu
Lucrurile frumoase se demonstrează...Păcat că de cele mai multe ori așteptăm ca altcineva să le facă...
7 poezii, 0 proze
GDGeorge Daoan
Văd soarele într-o frumoasă zi de toamnă, puțin după apus. Copilăria cu toate nebuniile naive și spontaneitatea pură o petrec în Bucovina. Ma mut în capitală odată cu majoratul pentru studii și tot aici...
13 poezii, 0 proze
Otvos ildi
Când soarele a aparut cu zâmbete și visurii, Iar cerul a început sunetul cel dulce al primăverii, Natura fericită ne-a cântat Iubirea dulce a timpului. Cu miere-n suflet și în inimii, Natura ne-a rostit Cântecul tainic de iubire Mirosul florilor de mai, Recită încet,cu duioșie Versul lin al dragostei; Spunându-ne cu dor secretul primăverii.
1 poezii, 0 proze
Mariana Pacurariu
S-a spart albastrul si ...soarele e tot o rana la apus.
3 poezii, 0 proze
SIspiru ion
Nascut acolo unde marea se uneste cu soarele la rasarit ,la 12/03/1979 in Mangalia . Iubesc poezia si atunci cand eu cu mine am ramas petrec timpul citind vietii poezii!!
13 poezii, 0 proze
neleapca mihaela
fiecare copac este un deget cu care pamantul arata soarele din noi
4 poezii, 0 proze
Neagu Isabela Bianca
M-am nascut intr-o zi in care soarele scalda cerul,si iarna incepea sa-si adune prietenii,si sarbatorile si pleca pe alte meleaguri.Mi-am propus sa fiu in aceasta viata un inger...acum sunt inger pentru toti cei ce imi simt prezenta necesara...Locuiesc in toate zarile,si calatoresc in toate gandurile,eu cred ca nu trebuia sa spun prea multe despre mine...
10 poezii, 0 proze
PJPetru jipa
Am văzut cerul prin lentila unei iubiri și am văzut soarele. Am văzut cerul prin lentila tristeții și am văzut norii. Am văzut cerul prin lentila ochilor tăi și am descoperit fericirea. Iar acum privesc , la cerul ochilor tăi pentru a descoperi viața .
111 poezii, 0 proze
Soarele poartă rochie
de Floriana Vîntdevară
Soarele poartă rochie Cresc luceferi pe retină de când îți speli rufele în sufletul meu. Nu mai știu cum arată o noapte albastră cu plimbări pe Calea Lactee până în Tineretului și țac-pac înapoi....
poem cu Ana
de diana dumitraciuc
Ana locuia într-o inimă de copil pereții arată ca după o crimă părul i se prelinge roșu Ana poartă rochie de mireasă bărbatul și-l ține în formol în fiecare seară culege soarele un măr copt descântat...
ceva ce n-ai visat
de Leonard Ancuta
pe mine m-a răstignit dumnezeu înaintea fiului său că am stat într-un urlet care nu s-a terminat nici acum și dacă am puterea să șoptesc este pentru că și el se freacă la ochi pe pielea mea crește...
Aproximativ alături
de Daniela Luminita Teleoaca
Septembrie și-a intrat deja în drepturi. Numai vara se încăpățânează să-și întindă fieful dincolo de niște limite. Impuse cumva în virtutea calendarului, a tradiției. Sau poate a obișnuințelor. Ce...
Sărut pentru ultima dată
de Paul Gorban
sunt un punct strâns în milioane de puncte corp lângă corp pământul ne strânge oamenii fluturi fulgi de zăpadă ne ridică ghirlande în jurul pântecului omul aruncă pământ ploaia îl acoperă cu gândul...
Oglinzi paralele
de Aurel A. Conțu
Locuise câteva luni la Nice, pe riviera franceză. Pierre era dadaist sau, cel puțin, așa se credea, un tip simpatic, luat în ansamblu, dar cam „ sărit”, la o privire mai atentă. Își tatuase pe piept...
Micropoeme (47)
de Paul Mircea Iordache
sfârșit de an școlar – după ploaie și satul poartă coroniță luna ascultă concertul greierilor – cer așezat pe brazi miracol hristic – o lișiță pășind pe luciul lacului umbra fetiței pășind prima pe...
rochia de adio
de Nache Mamier Angela
lungi așteptări în nisipul vacanțelor puful rochiei mută sensibil acul pendulei timp ce suie din cel mai frumos gest pe care mi-l pot aminti când într-un foșnet grăbit strânse pe sus lucruri și fapte...
puține lucruri
de mihai amaradia
... vezi, am același gard, aceeași poartă ce scârțâie când intră sau iese cineva, la fel cum știi dorm la fereastră cu draperia trasă puțin, atât cât soarele să-mi încălzească fața dimineața, tot cum...
De la mama
de Laura Ion
Un trup atât de bine cusut, spunea mama, merită o rochie cu un suflet cât cupola bisericii! Să șadă tot satul la poarta nasturilor, minunându-se de roua despicată! Dar ea, sărmana, căutând povestea...