Poezie

ceva ce n-ai visat

2 min lectură·8 octombrie 2024

Mediu

pe mine m-a răstignit dumnezeu înaintea fiului său

că am stat într-un urlet care nu s-a terminat nici acum

și dacă am puterea să șoptesc este pentru că și el se freacă la ochi

pe pielea mea crește asfaltul cu o trecere de pietoni

cînd traversează trec unii prin alții cum ar pleca de pe aeroport fără trollere

am în palmă două boabe de cafea și vreau să sparg porțile nebuniei

noaptea se așază ca o căciuliță pe un mistic, bordurile încă plîng

furnicile încă mai cară ghearele nopții, funicularele duc zile goale

la pierderea capului, despre pietoni nu se mai știe nimic

pe pielea mea zebrele își pierd amintirile

stau pe o cruce masivă și stau atît de confortabil că aș zice că e de lux

mă uit la priveliște, soarele și-a mai găsit un soare și e poponar cu el

lumina e blîndă, ca de la televizor, pe un canal porno

somatizez cu poeme care îmi apar pe piele și scrie din oră în oră

că plutesc ca o pasăre care își învață zborul să zboare

încerc să pun iadul în foiță, să-l fumez din cîteva fumuri

să merg ca dj natura din specie în specie pînă devin regnul meu

să te iubesc ca o șosetă pe care o întinzi pînă se rupe

te iubesc în noaptea asta, nu uita

în clepsidrelele lumii deșerturi curg în alte deșerturi, dar în a mea

inima ta poartă rochie inima mea.

dumnezeu își pune copilul pe picioare, apoi pe cruce.

inimile noastre fac schimb de fețe și nu mai știm

cine pe cine iubește.

la radio ascultăm nori și cînd sărim parașuta se deschide ca noaptea pe zi.

uneori sunt și paraziți, ca și cum focul și-ar încurca limbile

și ar spune te iubesc doar prin numele tău.

apoi mor.

00886

Leonard Ancuta. “ceva ce n-ai visat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14183261/ceva-ce-n-ai-visat

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.