poem cu Ana

Ana locuia într-o inimă de copil pereții arată ca după o crimă părul i se prelinge roșu Ana poartă rochie de mireasă bărbatul și-l ține în formol în fiecare seară culege soarele un măr copt descântat de ciocârlii și-l pune pe rană a-nceput să-i crească un copac în loc Ana crește păpuși dimineața decupează câte un zâmbet și-l coase la oglindă Ana te privește și din sticlă o să iasă mâini să-ți amputeze zâmbetul pe Ana o sperie clovnii