"Sinucideri smotocite " – 2788 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
DADimitrie Anghel
Nascut in localitatea Cornesti, jud. Iasi. Poet simbolist minor un indrgostit de flori si peisajele marine. A debutat in 1903 cu o traducere a poeziilor lui Paul Verlaine. A publicat două volume de versuri : În grădină ( 1903 ) și Fantezii (1909). Împreună cu St. O. Iosif a scris, sub pseudonimul A. Mirea , Caleidoscopul lui A. Mirea în două volume, între 1908 - 1909. Sub același pseudonim au apărut poeme dramatice ( Legenda funigeilor , Cometa ), proză ( Cireșul lui Lucullus). A tradus din Goethe, Lenau, Heine, Ibsen. Are o tentativa de sinucidere din cauza geloziei pentru sotia sa Natalia Negru (vezi si St.O. Iosif) 1872 Pe data de 16 iulie se naste Dimitrie Anghel, in satul Cornesti, la 8 km de Iasi 1879 - 1883 Urmeaza Scoala primara la Institutul particular al lui Caracas, apoi la Institutul Pedagogic condus de Alexandru Lambrior 1891 In luna octombrie debuteaza in Contemporanul, VII, nr 10, cu poeziile Planset de greieri si Zana codrilor de brad, pe care insa nu le-a inclus in...
35 poezii, 0 proze
SIStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
LALeonid Andreev
Leonid Nikolaievich Andreev (9 August 1871 – 12 September, 1919) a fost dramaturg nuvelist și fotograf, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși dintre anii 1902-1914. S-a născut în provincia Oryol, Rusia. Studiază inițial dreptul la care renunță, însă, pentru a urma o carieră literară. Trece prin perioade de cruntă depresie în timpul studenției, fiind, de multe ori, aproape de sinucidere. Întâlnirea cu Maxim Gorky este decisivă pentru Andreev; Gorky îl sprijină în cariera sa literară, mijlocind mediatizarea acestuia. După acest moment, a fost unul dintre cei mai prolifici și de succes autori din Rusia. Prima sa colecție de povestiri apare în 1901 și se vinde foarte repede, într-un tiraj de 250.000 de exemplare. În scurt timp, însă, își șochează publicul cu exentricitățile sale. Idealist și rebel, Andreev își petrece ultimii ani din viață într-o mare penurie materială, în Finlanda, unde se retrăsese din cauza succesului...
0 poezii, 0 proze
NANicolae Avram
Licențiat în drept Cântece de sinucigaș ( cartea I ) - Mesagerul 2000 Litanii pentru diavol - Ideea Europeană 2006 Cântece de sinucigaș ( cartea a doua ) – Vinea 2008 Îngrijitorul ediției „Iată cina. Iată taina” – poeme de Aurel Onișor – Eikon 2007 (avrampoems@yahoo.com) „Avem de face cu un poet adevărat, Nicolae Avram, din Beclean, Bistrița – Năsăud, un poet al cărui „cinism” liric, de mare forță frizează tragismul existențial, altminteri decât în „joaca de tragicul” întâlnită din abundență la mulți postmoderniști de profesie” Constantin STÃNESCU în „Adevărul literar și artistic” „Nicolae Avram nu e, cu certitudine, un ludic postmodernist și se află la polul opus modelului „optzecist” ; el scrie o poezie intens tragică ( și în descendența marilor poeți tragici ), pe care aș numi-o post-agonală. Vechile teme moderniste ale răului universal și ale sinuciderii, uzitate până la demonetizare, capătă a proaspăt – întunecată splendoare în poezia lui Nicolae Avram. ( …) Nicolae Avram...
17 poezii, 0 proze
John Donne
Donne s-a născut la Londra într-o familie romano-catolică, dar a trecut la religia anglicană în anul 1590. La vârsta de 11 ani și-a început studiile la Oxford, unde a învățat trei ani. Conform unor surse, el și-a petrecut următorii trei ani la Cambridge, dar nu și-a finalizat studiile de aici.În 1592, vrând să urmeze o carieră diplomatică sau juridică, a început să frecventeze cursurile universității Lincoln. Donne a fost secretarul particular al lui Thomas Egerton, în 1598. Căsătoria sa secretă, în 1601, cu nepoata lui Egerton, Anne More, a dus la concedierea sa din această funcție și chiar a fost, pentru o perioada scurtă de timp, la închisoare. În anii următori, Donne, și-a câștigat existența ca avocat. În această perioadă a scris Divine Poems(1607) și Biathanatos(proză postum publicată în 1644), în care el aduce argumente în sensul că ideea de sinucidere nu este în mod intrinsec și păcătoasă. Donne devine preot anglican în 1615. În 1621 el a fost numit decan la Catedrala Sf. Paul....
4 poezii, 0 proze
AOAmos Oz
Amos Oz s-a născut în 1939 la Ierusalim, într-o familie care număra printre membrii săi savanți și profesori, veniți în Israel din Rusia și Polonia. În 1952, după sinuciderea mamei sale, părăsește Ierusalimul, își schimbă numele din Klausner în Oz și se stabilește în kibuțul Hulda, unde își va petrece mai bine de treizeci de ani. Își ia licența în filosofie și literatură la Hebrew University din Ierusalim, dar revine apoi în kibuț, dedicându-se scrisului, agriculturii și activității didactice la liceul local. A luptat în Războiul de Șase Zile din 1967 și în Războiul de Yom Kippur din octombrie 1973. În 1965 îi apare prima culegere de povestiri, „Acolo unde țipă șacalii”, urmată, un an mai târziu, de romanul „Altundeva, poate”. În 1968 publică romanul „Soțul meu, Michael”, care a provocat o adevărată furtună literară și politică. Romanul a fost tradus în peste 20 de limbi și transpus pe marele ecran. Volumele de povestiri „Spre moarte” (1971) și „Dealul sfatului nelegiuit” (1976,...
1 poezii, 0 proze
JGJosé Agustín Goytisolo
S-a născut în Barcelona - 13 aprilie 1928. Studiază în Barcelona și Madrid în a cărei Universitate se licențiază în drept în anul 1950. Se sinucide la 19 martie 1999, aruncându-se de la balconul casei sale. volume: Întoarcerea (Madrid 1955) Psalmii vântului (Barcelona 1958) Claritate (Valencia și Mexic 1961) *** Poeta nacido en Barcelona el 13 de abril de 1928, de familia burguesa y castellano-hablante, que se vio brutalmente sacudida por la muerte de la madre -Julia Gay- víctima de un bombardeo franquista sobre la ciudad en 1938. El hecho dramático afectó a todos los hijos, pero especialmente a José Agustín, que puso a su hija el nombre de la madre perdida, y que en uno de sus más célebres poemas (musicado y cantado por Paco Ibáñez), Palabras para Julia, une voluntariamente, en amor y deseo, a las dos mujeres. En 1993, en el tomo Elegías a Julia Gay reunió todos los poemas de tema materno, principal en su primer libro, El retorno (1955) y en otro, muy posterior, en que pretendía...
0 poezii, 0 proze
DADelmira Agustini
Delmira Agustini (1890 în Montevideo — 1914) a fost o poetă uruguaiana. Una dintre personalitățile literare feminine însemnate ale continentului sud-american. Născută in Montevideo (Uruguay) din părinți de orginie italiană, Agustini a fost un copil precoce înca din primii ani de viață. Ea a început să scrie poezii de la vârsta de 10 ani și tot atunci a avut primul contact cu limba franceză, muzica și pictura. Ea s-a măritat cu Enrique Job Reyes pe 14 august în 1913. Căsnicia lor n-a durat mult pentru că la mai puțin de un an divorțul era deja finalizat pe 5 iunie, 1914. O lună mai târziu, Reyes o omoară pe Agustini împuscand-o în cap după care se sinucide. Lirica ei este vitalistă, pasională, de o deplină sinceritate a sentimentelor, notabilă prin stil și perfecțiune formală. Opere Cartea albă (El libro blanco) - 1907 Cântecele dimineții (Cantatos de la mañana) - 1910 Caliciile deșarte (Los cálices vacíos) - 1913 Mătăniile lui Eros (El rosario de Eros) - postum 1924
3 poezii, 0 proze
John Berryman
John Berryman (1914-1972) a fost, alături de Lowell, unul dintre poeții cei mai de seamă ai Americii deceniilor \'50 și \'60. După un debut care a atras atenția - lungul poem narativ Omagiu pentru Doamna Brodstreet - evocare într-un limbaj de mare concizie și originalitate a uneia din primele poete puritane ale Statelor Unite, Berryman a evoluat spre un stil tot mai personal, care l-a impus ca una din personalitățile influente ale literaturii țării sale. Cântece de vis este opera sa majoră, care l-a preocupat în ultimii ani de viață (înainte de sinuciderea sa, de asemenea înfăptuită prin aruncarea de pe un pod). E vorba de un lung poem narativ, suită de aproape 400 de piese scurte în trei stanțe a câte șase versuri, în care eroul, uneori povestind la persoana întâi alteori, chiar în cuprinsul aceleiași poezii, acceptând să fie văzut din afară, ca simplu personaj, uneori dialogând cu sine însuși, alteori cu un interlocutor căruia i se adresează cu apelativul folosit in blues, „Domnule...
1 poezii, 0 proze
SPSylvia Plath
Sylvia Plath (n. 27 octombrie 1932, Boston, Massachusetts - d. 11 februarie 1963, Londra), poetă americană contemporană. Părinții ei erau cadre didactice la Boston University. Tatăl ei, Otto Plath profesor universitar, a murit când ea avea 8 ani. Mama sa, Aurelia, a trebuit să o crească singură, împreună cu fratele ei mai mic. Poeta i-a dedicat poemul Daddy. Talentul literar al Sylviei s-a făcut remarcat de timpuriu, prima poezie fiindu-i publicată la vârsta de opt ani. În vara anului 1953 se înscrie la o colaborare voluntară de patru săptămâni la revista de modă Mademoiselle" din New York. La întoarcerea la mama sa, la Wellesley, Massachusetts, află că, în ciuda speranțelor care i se dădusră, i-a fost refuzat un curs de vară la Harvard, condus de celebrul scriitor Frank O'Connor (1903 - 1966). Disperată, tânăra de 21 de ani s-a dus la mormântul tatălui său și a înghițit 50 de tablete de somnifer, cu intenția de a se sinucide, dar este găsită după trei zile în pivniță și este salvată...
279 poezii, 0 proze
Sinucideri smotocite
de nennnn
Ce-ar fi dacă trupul mi s-ar izbi în soare și s-ar sprarge? Să zbor, să nu mă-ntrebe nimeni unde plec. Să te caut. Ce-ar fi dacă toată lumea ar fi apă jegoasă de ploaie? Să pută mizeria umană a hoit....
Sinucideri smotocite
de nennnn
Am să sap un hău și-am să îngrop bucățile rupte din mine. Am să-l acopăr cu lacrimi și-am să-i pun o cruce. Am să te dau uitării.
Sinucideri smotocite
de nennnn
Cu ochii închiși- văzând totul nevrând să văd nimic- mă duc înainte. Securea nu-mi taie capul din păcate. Nu simt sângele năvălind pe trup. Trăiesc din păcate, moartă fiind.
Sinucideri smotocite
de nennnn
Am să-mi smulg carnea de pe trup să rămână doar oasele șiroind sânge. Vă urăsc. Nu mai vreau să văd ochi Întrebători. Vreau să mor. Azi îți poruncesc Doamne. Dă-mi înapoi azi, acum în clipa asta sau...
Sinucideri smotocite
de nennnn
Nu înțelegi demone că trupul ți-l dau de fiecare dată întreg- la fel ca sufletul si gust păcatul? Nu înțelegi demone că încă dori si încă tănjesc copiii tăi? Nu înțelegi demone că iadul nu mă...
Sinucideri smotocite
de nennnn
Lacrimi. Singurătate legată de o piatră mare și gri. Cearcăne nevăzute și suflet neștiut, neauzit. Deja vu. Cărare întinată și pașii mei agale lângă. Deja vu.
Jurnalul Adei
de Filip Ruxandra
4 aprilie De trei zile, nu mi-am mai notat visele. Nu mi-am amintit prea bine, dar aseara si-au luat revansa. Toata noaptea am visat acelasi lucru din mai multe unghiuri. Ideea era aceeasi. Incepea...
Pulp Fiction
de Raul Mihnea
O sticlă de vin și trei băieți care fumează în semiîntuneric, la un capăt de hol... - Eu nu suport oamenii decît beat, prieteni... Dacă n-ar fi băutura, aș da-o-n pizda mă-sii de viață... Pe cel care...
Atracție fatală - IV -
de Emil Iliescu
Mi se încredințase acest caz de către șeful meu, care știa cât de mult însemnase pentru mine prietenia cu Matei și Ioana. Expertiza criminalistică și percheziția camerei de hotel în care stătuse...
Sinucideri
de Vlad Rusu
Blesteme și sinucideri În umbre-adânci mă răscolesc, Iar hoitu-mi printre-atâția ingeri Se sfarmă-n glasul ce-l rostesc. O neființă-atât de pură În iadu-mi se mai zbate-n chinuri, E scrisă-n dor...