"Senilitate" – 1346 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
ISItalo Svevo
Italo Svevo (n. 19 decembrie 1861, Trieste — d. 13 septembrie 1928) este pseudonimul literar al lui Ettore Schmitz, scriitor italian. Italo Svevo s-a lansat ca scriitor în 1880, publicîndu-și adesea operele în foileton, în cele mai importnate ziare triestine. A avut norocul să fie meditat la limba engleză de însuși James Joyce de la care a "furat" arta scrierii romanelor. Intelectual cosmopolit și psihanalist amator, Italo Svevo se circumscrie curentului verist, devenind unul dintre cei mai importanți prozatori italieni. Poate cele mai cunoscute scrieri ale sale sînt cele trei romane, O viață (1892), Senilitate (1898) și Conștiința lui Zeno (1923), ansamblul operei sale fiind completat de numeroase nuvele, scrieri autobiografice, epistole și o piesă de teatru. Prospețimea stilului său, situată în antiteza curentului rigorist dominant în literatura italiană, a făcut ca puțini contemporani să-i recunoască geniul creator, abia în ultimii ani ai vieții Svevo cucerind notorietatea...
1 poezii, 0 proze
DADiana Aliman
Chiar dacă vorbele tale Îmi tulbură seninătatea privirii Ca niște nori negri,pe cerul violet de toamna Sufletul meu continua sa zboare Asemenea unui porumbel alb...
24 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
Senilitate
de Lupsa sorina
S-a lăsat o umbră atât de neagră încât.. M-a speriat strălucirea ciobului de pe trotuar. Aș vrea să am și eu ceva Nu știu să denumesc obiectul dar... E ceva, un mic, un nou, un simplu. S-a așteptat a...
nerv optic-secundar
de marjus dasad
senilitatea ma cuprinde ca o aprindere sanguina... iubirea se scurge din mine felina si tare-as vrea sa caut in ochiul meu un ochi al tau, un mort rebel deschis la slit, sa-mi rada-n nas... nu am mai...
nu
de emilian valeriu pal
n-am să înțeleg niciodată senilitatea umană ne trezim uneori și aflăm marele actor a murit marele scriitor a murit marele artist a murit preț de o clipă scurmăm în memorie - ca păsăretul înfometat...
Înțelepciune
de Vasile Serban
Voi arăta ca un bătrân cerșind senilitatea Sau ca nebunul prins ce-și cere libertatea, Atunci când trist și prăbușit în suferință Îmi voi cerși spășit la poarta ta eternitatea? Mă privesc în oglindă...
Haiku-uri și micropoeme(XIII)
de Vasile Smărăndescu
Nechibzuință Fără-mpărtășanie păcate surde singure se-nhumează. Senilitate Urme rătăcite așteaptă să sosească a treia zi după scripturi. Pronunțarea sentinței Isuși în sinedriu așteaptă să primească...
micopoem
de Ștefan Petrea
goana după aurul literei sugrumă rațiunile apte de jertfă într-o sferă a pericolului de senilitate precum bătrânii ce gândesc cu ajutorul trecutului în cârje de uitare de azi mimând un senin ce nu...
scrisoarea (bonus track)
de hose pablo
nu reușești să observi dar se pare că cineva sau ceva rupe pe furiș bucăți groase și roșii de carne din trupul tău senilitatea ți crește cu fiecare zi umanitatea în particular societatea se face...
creier reciclat
de Ștefan Petrea
în minți e o pușcărie de gânduri neeliberate prin vorbă în alte gânduri e un masacru de uitare la dezintoxicarea de cogniție participă senilitatea, acest strop de adevăr într-o mare de minciună...
vioi și frumoși ne calcă păduchii
de Daniel Bratu
pietre de râu arc săgeți raze lumină capac WC gresie fluturi aripă înger carne transpirație clei mână coastă coapsă picior circumvoluție craniu buze inimă dinți uter-fobie și vene senilitate in vitro...
fotografie
de teddy
Un pix aproape golit si crapat. Clasa goala de substanta dar plina de viata. Mi-am descris ambientul. Stare nehotarata, la limitele dintre ratiune, vis si senilitate controlata.vocile din camera ma...
ramolisment
de Ioan Iulius Muraru
câinele e canceros-are gâlme ceva ce de astă dată ține de bătrânețea câinilor- cică stă ca pierdut într-o ultimă și ermetică introspectivă din care nu mai vrea să știe cum se iese- asta sigur de la...
Straniul și timpul. Încrederea
de razvan rachieriu
Straniul încuibat printre interstițiile realității nu poate rezista în fața privirii lucide și atunci se cuibărește în irealul care și-a descoperit arealul în mințile depresive blazate, defetiste și...
Treburi nasoale
de Ștefan Petrea
pe ochii luminii s-au depus umbre Dumnezeu vede înceţoşat o lume gata să facă implozie genunile aşteaptă majoratul sfârşitului sub sceptrul senectuţii la pachet cu senilitatea minţile s-au îmbolnăvit...
Zbor frânt
de Deak Zoltan
E aproape scârbos Să fii înșelat de propriile-ți speranțe E ca un nod în gât Pe care sub amigdale-ți simți vârât E ca un gol în stomac Aruncându-te sa dormi, fără hamac E ca ultima picătură Ce...
Pas de deux
de Ghinea Nouras Cristian
El și Ea. Existau un El și o Ea, așadar condițiile pentru o conversație ideală, la o cafea, păreau îndeplinite. La prima vedere, ambianța era relaxată, asta o dovedea și ținuta protagoniștilor. El...
Îmbrăcăminte
de Nincu Mircea
m-ai îmbrăcat în culoarea copacilor de catifea și în aceea a cerului ce anunță iarna, în valuri înspumate, în cer și în culori de apus, m-ai îmbrăcat mereu cu piei de nespus. m-ai îmbrăcat în...
Sad but true
de Adela Setti
dragostea trece zi de zi mai opaci / zi de zi mai veseli dincolo de zid constatăm că ne-am dat silința prea mult să îl construim fără greș ne mai leagă efortul de îndepărtare amintirea scorojită a...