"Semnul de intrebare" – 19499 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GEGheorghe Ene
Profesor, poet, prozator, traducător, publicist, reprezentant al textualismului, curent literar românesc promovat de „Generația ‘80” (în proză scurtă, texte epistolare) și „Desant ’83”. S-a născut la 16 octombrie 1950, în satul Căldărești, comuna Pogoanele, județul Buzău, După terminarea liceului din Pogoanele, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză, absolvind în 1973. În anii studenției participă la numeroase activități literare: membru-fondator al grupului Noii din cadrul Cenaclului „Junimea”, condus de Ov. S. Crohmălniceanu, redactor și colaborator al revistei-afiș Noii (1970-1973), alături de Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova. Debutează tot atunci la Luceafărul, cu poezii de factură modernistă. Deși figurează în antologiile Tineri poeți (1969), Semnul că nu cunoaștem eclipsa (1978) și în volumul colectiv de proză scurtă Desant ’83, își publică prima carte, placheta de poezii Intrarea în Europa sau Târfa și...
4 poezii, 0 proze
GBGeo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la "ciorchinul de negi" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului),...
70 poezii, 0 proze
GBGeo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
brinzoi gabriel adrian
Nascut sub semnul ,,Berbecului" caut cu infrigurare ,,Lina de aur "
21 poezii, 0 proze
Năstase Adrian
Sunt născut sub semnul Racului, într-o zi de 13 a lunii iulie din anul 1977. Primii 14 ani din viata i-am petrecut acasa in Bucuresti, locul nasterii mele. Liceul a fost sa fie in Constanta, un liceu militar cu profil de marină, ulterior desființat (nu stiu daca trecerea mea pe acolo a influențat câtuși de puțin acest fapt). A urmat Academia Navală Mircea cel Batran din același oraș, evident cu același profil de marină militară. De 5 ani servesc patria, cum se spune fiind incadrat la o unitate din Mangalia. Am scris si scriu foarte mult (proză, versuri, muzica). Pasiunile mele sunt muzica, literatura si sportul.
5 poezii, 0 proze
RCRadu Campian
Născut in Baia Mare la data de 5 iunie 1992 sub semnul zodiei gemeni sub numele de Campian Marius Radu. Primele poezii le publica in revista scolii generale la care invata.Fiind apreciat de catre profesori si colegi. In 29 septembrie 2009 publica pe poezie.ro poezia "E Toamnă" prima oară pentru un public mai mare dupa care vor urma mai multe poezii printre care si "Legenda Bătrânului Câine" care este cea mai cunoscuta poezie a autorului.
38 poezii, 0 proze
RMradu-ilarion munteanu
Născut sub semnul Gemenilor, într-un orășel din Valea Jiului, în precedentul an al câinelui de foc, între mineri și momârlani, de origine fizician, de profesie pensionar. Redactor la portalul cultural LiterNet.ro. Coautor negru la o serie de volume de chimie macromoleculară, cu un singur nume pe copertă. Coautor (alături de fiul său Ramiro) la volumul de proză Glissando , Editura Napoca Star, Cluj, 2001. A mai publicat volumele Nisip peste bordul nacelei , editura LiterNet.ro, 2003 (o versiune selectată a primului volum), Fals tratat de alchimie onirică , Editura EIKON, Cluj, 2005, proză, Osmoze , ăproză, Editua Limes, Cluj, 2007, Călatorul de serviciu , jurnal, Editura MNLR, & Editura Semne, București, 2008, și , proză, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2008. Publică proză, foarte puțină poezie, eseuri, cronică de carte, de teatru și de cinematecă, în reviste digitale online și în mai puține reviste tipărite. Sit personal http://rim.tmp.ro
38 poezii, 0 proze
Ioana Nastase
M-am născut în București într-o după-amiază de februarie în care ningea cu niște fulgi incredibili...(semnul norocului?!).Cea mai mare parte a copilăriei mi-am petrecut-o în Blaj, oraș aflat în inima Ardealului, loc unde am devenit Om și am învățat că nimic nu e mai de preț pe lumea asta decât să fii întâmpinat în pragul casei de chipurile zâmbitoare ale celor care te iubesc necondiționat.Mai târziu, întorcându-mă în București, am învățat că e mai greu să rămâi Om, decât să devii.Am urmat cursurile Universității Tehnice de Construcții București, devenind un inginer căruia-i stă mintea numai la scris, deși în prezent îmi profesez meseria.Însă fiecare om e destinat a-și urma chemările, indiferent cât de departe...
7 poezii, 0 proze
VBveronica balaj
Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...
9 poezii, 0 proze
Semnul de întrebare
de Cristian Munteanu
dacă nu aş şti răspunsul te-aş ruga să mă cauți prin sufletul tău. poate, fiind aşa mic, m-am rătăcit, privind la o rază de lumină...
Semnul de întrebare
de Anca Pepelea
semnul de întrebare împrumută din culoarea cuvintelor ce se miră semnul acesta uneori atât de mult tace încât am impresia că plânge semnul, da, de întrebare semn, vine câteodată fără sens, fără a-și...
Semnul de intrebare
de Daria Gordon
Oricât aș încerca să înțeleg ajung la aceeași concluzie, la aceeași idee de la care am pornit și rămân la fel de nedumerită. Urme de sunete într-un tablou de Picasso, lăsate parcă înadins,depășind...
Poveste mea cu puncte de suspensie
de Stefan Violeta
Stau agățată de semnul de întrebare schițat de miopia unui muritor stângaci. Mă întreb cât de departe e timpul de mine și pe talerul cărei balanțe vor rămane pașii mei lăturalnici. Povestea mea cu...
(masa de urmuz)
de Stamate Palnie
Masa de sticlă încheie toate prezicerile despre poezie aș fi vrut să continuăm povestea asta undeva într-o oază pustie la marginea elementelor să-mi spui că nu renunți la semnul de întrebare pentru...
Sinele de ieri in azi
de Andrei Dumitrescu
Incercasem cam de prea multe ori sa fiu eu insumi.De atat de multe ori incat nici nu mai stiam pe cine imitam acum incercand sa fiu propriul sine...Gandurile nu mai imi erau razboinice,instinctele...
Lacrimi de cuvinte
de Bahan Emanuel
Am nevoie să plâng cu lacrimi de cuvinte Te rog iartă-mă și nu vocaliza Am nevoie de gustul amar a unei consoane Trebuie să fiu disonant. Vreau să simt crunta bătaie la palmă A unei cratime. Am...
Dimineata zilei de maine
de simona plataga
Poate am plecat in confuz, poate ca toate jocurile de salcie plangatoare s-au desfacut si n-a mai ramas decat visul sticlei de vin desfacute sub ea, si poate ca totul nu e decat banalul azi. As vrea...
De unde vine primăvara
de Teodora Popescu
pe furiș firul acesta de iarbă adâncindu-se răsucindu-se sus mâinile afurisitule sus aripile! prin poarta de corn pânza cerului țipă despicată izgonită veste ocol pământului haina ta încheiată la...
sunt omul de lemn
de Dorina Șișu
Motto: Nebuniile cele mai scurte sunt cele alese, ele vin ca o ajustare perfectă la o lume nebună, dar ne jucăm de-a oamenii și sfârșim plătind pământului cu moartea noastră. între mine și final am...