Căutare

Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...

3 poezii, 0 proze

Gheorghe Grigurcu

Gheorghe Grigurcu (n. 16 aprilie 1936, Soroca, Republica Moldova) este un poet, critic literar, eseist și comentator român. Născut în stânga Prutului, a parcurs un traseu biografic care l-a purtat prin Oradea, unde a urmat cursurile liceului, apoi la București, unde a fost timp de un an cursant al Școlii de Literatură "Мihai Eminescu", apoi la Cluj, unde a studiat Literele. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la „Societatea de Științe Istorice și Filologice” și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista „Familia”, pentru ca, după ce a fost îndepărtat din redacție, să se retragă la Târgu Jiu, unde locuiește și în ziua de azi. Nu s-a considerat însă niciodată un provincial. În prezent este director al revistei „Acolada” din Satu Mare. Scrie de aproape patru decenii cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu și la proză) și le risipește în presa din toată țara. A publicat în „Familia”,...

63 poezii, 0 proze

stoica se

am hartie si creion

3 poezii, 0 proze

Dana Iuliana

se vede in motto,si de altfel..

14 poezii, 0 proze

Roxana

Se spune ca ne dormim jumatate din viata, dar mie nu-mi plac jumatatile de masura....

3 poezii, 0 proze

Bogdan Petriceicu Hașdeu

Se trage dintr-o familie boierească de cărturari din Basarabia, născut la 16 februarie 1836(o alta variantă propusă este 26.02.1938) în preajma Cetății Hotinului, în satul Cristinești, ca fiu al boierului naționalist și savant Alexandru Hajdău. Atat tatăl său cât și bunicul au scris, e adevărat, în rusește, însă au abordat subiecte din universul românesc (folclorul și istoria națională). Înaintașii săi erau cărturari poligloți. A primit primele învațături în Polonia, unde tatăl său era professor. Bogdan vorbește de mic limbile română, polonă și rusă. Părinții se stabilesc în Basarabia, unde va învăța la un liceu din Chișinău. Apoi frecventează Universitatea din Harcov, preocupat de amoruri trecătoare, dar și de studiu. În această perioadă citește enorm; în timpul serviciului militar, de trei ani la cavalerie, ia parte la războiul din Crimea, dar demisionează din armata în 1856, când se anexează sudul Basarabiei la Moldova. El a trecut în acest ținut ca să scape de protecțiunea...

24 poezii, 0 proze

Albert Camus

- se naste la 7 Noiembrie 1913, ca al doilea fiu al lui Lucien Camus si Catherine Camus - 1914 – izbucneste primul razboi mondial. Tatal lui, ranit pe front, moare intr-un spital din Saint Brieue. Catherine, impreuna cu cei doi copii se stabileste la Alger, castigandu-si existenta ca femeie de serviciu. Camus isi petrece copilaria intre mama sa, aproape surda si vorbind foarte putin, un unchi infirm si fratele sau, Lucien - 1918-1923 – urmeaza cursurile scolii comunale de pe strada Aumerat - 1923-1930 – urmeaza ca bursier, cursurile liceului din Alger - 1925 – apare romanul Falsificatorii de bani” - 1930 – primele semen ale tuberculozei - 1932 – isi continua studiile urmand cursul superior al liceului. Debuteaza in presa, publicand articole pentru revista Sud - 1933 – venirea lui Hitler la putere. Camus militeaza in Miscarea antifascista Amsterdam-Pleyel, infiintata de Henri Barbusse si Romain Rolland. Il citeste pe Proust, asupra caruia se va opri mai tarziu indelung, in eseul sau...

18 poezii, 0 proze

Fleancu Marius Serban

se naste pe 13( a se citi : treisprezece) decembrie 1982. traieste-n zig-zag, sperand ca asa timpul sa-l uite. e egoist, egocentric-extrovertit. e plicisit; spune prostii si tace!

1 poezii, 0 proze

Miloš Crnjanski

Se naște la 26 octombrie 1893, la Csongrád (Ungaria), în familia unui notar sărac, Miloš Crnjanski. În 1896, familia Crnjanski se mută la Timișoara, unde Miloš va urma și liceul. Va scrie despre orașul de pe Bega de câte ori are prilejul, Câteva capitole din Migrații se desfășoară, de altfel, în locuri pe care timișorenii de azi vor putea să le identifice fără dificultate. 1901 - Moare Toma Crnjanski, tatăl său. 1911 - Participă, la Ciacova, la festivitățile desfășurate cu prilejul împlinirii unui veac de la moartea lui Dositei Obradovici. Crnjanski va avea mereu cultul înaintașilor, al întemeietorilor, al tradiției. 1912 - Termină, strălucit, liceul piarist din Timișoara. Scrie, sub influența lui Maeterlink și Rostand, piesa Cneazul blestemat. Se înscrie la Școala superioară de comerț exterior de la Rjeka. 1913 - La Viena. Pentru prima oară la Belgrad, cu clubul de fotbal din Novi Sad. Locuiește însă la Viena, la un unchi al său, comerciant. 1914 - Arestat, apoi înrolat și trimis pe...

3 poezii, 0 proze

Se risipesc trecuturile-n aer

de Ovidiu Oana

Se risipesc trecuturile-n aer, Mânate către cer de gospodari. Miroase fumul desfăcut din caier A curățenie arsă-n ruguri mari. Și-l poartă vântul înspre zări, departe, Vestind poruncă de nou început....

Viața ca un vis

de Remus Cretan

Încurc realitatea cu visul și cad intermitent în colțuroase spații. Auzul mi se-nvârte cu pământul, în timp ce fantomele murmură cuvinte letale. Nu e aiurare de toamnă pe sfârșite. Acum știu că nu am...

Atelier

Lupta cu timpul

de Constantin Lamureanu

Lupta cu timpul 1. într-o zi timpul, brusc, s-a oprit agățat de un petec de vânt încremenit. un delfin, într-un salt de statuie antică soarele - și el nemișcat - părea că vrea să-l atingă. un alb...

Relicto corpus

de Daniel Aurelian Rădulescu

Am parcă evitat tragismul să nu-mi inspire an ce-ncepe, Să nu mă năpustesc cu suflet rănit, să-i caut oblojiri Cu leacuri noi de vorbe goale l-atâtea plinuri de-amintiri Copilărești, vizionante...

Impulsul din trup

de Silviu Somesanu

Așteaptă la porți nevăzute marile înțelegeri din umbră ocolind calea luminii din timp. Se așează cu platoșa șarpelui la trecătorile de cumpănă prin muntele nebuniei ce stoarce voința cu paharul să o...

Femeia copil

de Adriana Imbrea

Peticul acesta galben încălzește fiecare umbră care din trecuturi năpădește Soarele din raze-și risipește, nu se sfiește, Aruncă cu zâmbetul pe buze o conservă veche de pește. Energia prin vene...

Tăcere înviind

de Nincu Mircea

Bâzâie ritmat sub fereastră o tăcere. O ascult cum așterne rostuind gând. Tac și aștept să aud cerul plângând. Nimic. Totul este cuprins de înviere. Crapă sâmburele ce îl port în cuvinte. Își întinde...

Toate se risipesc

de Inga Morari

Pe o băncuță veche și stricată, se-așterne praful într-un final, Rămâne-o frunză ruginită, lângă-acea casă, plai natal. Frumoase, veșnice sunt amintirile, părinții încă te așteaptă, pe fața lor...

...despre urme ce (nu) se pierd...

de Madame de Vionnet

Un pas si apoi altul Se risipesc usor, Ce cade din inaltul Se-asterne peste dor... Si dis de dimineata Da forma unduita Sculpturii ei de gheata Cu zambet de ispita... Zapada translucida, In dansu-i...

cum se scrie iubire ?

de pop romeo

Nici nu mai stiu cum se scrie iubire e freamat de lumina sau planset de zana ? e corb uitat in colb sau strigat dinspre nor ? vanturile se mirara de dor , curtandu-mi lacrima usor si se aplecara ,...