"Sa impartim macar insomnia la doi" – 23022 rezultate
0.05 secundeMeilisearchCheap Thrills
"Eu sunt multi, mă înțelegi? S-ar putea să fiu nemăsurat de mulți (Nesățioasă mulțime!)Nici unul nu știe despre altul și asta deranjează...Nu numai alături de mine, nici măcar în mine însămi nu vreau să am un confident. Din cauza asta, în viață sunt mincinoasă (adică tăcută, și când sunt silită să vorbesc - mincinoasă), deși, într-o altă viață, trec drept una care spune adevărul, și așa și sunt. Nu pot să împart." (Țvetaieva)
1 poezii, 0 proze
Elena Văcărescu
...s-a născut în 1864, în București. Tatăl ei provenea dintr-o veche familie de boieri munteni, patrioți și literați deopotrivă, ce-l dăduseră pe cultivatul Ienăchită Văcărescu sau pe curajosul Ioan, potrivnicul greu de stăpânit al rușilor în epoca Regulamentului Organic. Mama sa a imbogatit blazonul Vacarestilor cu stema Falcoienilor, boieri olteni cunoscuți din timpul lui Mihai Viteazul, lipsiți de talente literare, nu și de pricepere în adiministrarea treburilor statului în diferite funcții. Elencuța și-a împărțit copilăria între moșia bunicilor săi de la Falcoi, pe malul drept al Oltului, și conacul de la Văcăreștii Dâmboviței, unde descoperă nu numai plăcerea lecturii dar și pe aceea a petrecerii timpului în natură sau a explorării satului din apropiere. Literatura engleză o va cunoaste prin intermediul guvernantei engleze sosite la noi ca atâtea altele, iar datorită studiilor la Paris se va familiariza cu cea franceză, mai ales ca aici are șansa să-i cunoasca pe Leconte de Lisle...
8 poezii, 0 proze
Maria Gold
Jurnalul meu de măritată,roman, Editura Semne Bucuresti, 2006 referine critice:Prof. dr. Zenovie CARLUGEA, Dumitru Augustin Doman Născută în Alba-Iulia. Mamă a trei zmei, plus o prințesă pe drum. Licențiată în drept. Nu doar testez apa, mă arunc și înot cu toată pasiunea. Nu mai profesez, trăiesc simplu iubesc caut învăț umblu prin lume nu mai dau credit școlii cred mult în educație și mentori reciclez, nu mai mănînc procesate, nu carne și nu mă uit la reclame mi-am făcut o grădină în mijlocul unei metropole vecinii își rup gîtul privind peste gard nasc îmi țin copiii la sîn și nu-i vaccinez ei se iau la întrecere cu sălbătăciunile și eu pe urmele lor am iubit numai bărbați pe care voiam să-i repar (și nu m-am oprit) și am împărțit cu ei nopți sălbatice fructe și fericire foarte des mă întreb cine-i femeia aceasta? Inventez rețete sofisticate din nuci, legume și fructe colorate frumos de mama natură. Invit prieteni la masă tot timpul. goldiada@gmail.com goldiada@yahoo.com
163 poezii, 0 proze
Andrei Dragos
Un om simplu ca oricare altul care vrea sa imparta cu ceilalti ceea ce a creat...!!Dak vreti sa ma cunosteti mai bine ma gasiti la id-ul de mess sau la telefon..O zi buna!!
1 poezii, 0 proze
Silviu Petre
Calator prin lume si prin timp, m-am oprit o clipa sa impart gandurile mele cu voi.
22 poezii, 0 proze
Eugenio Montale
Eugenio Montale (n. 12 octombrie 1896, Genova – d. 12 septembrie 1981, Milano) a fost poet, prozator, editor și translator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1975. Montale s-a făcut cunoscut ca unul dintre principalii arhitecți ai poeziei italiene moderne a anilor 1920. Este inițiatorul și reprezentantul poeziei ermetice italiene; un liric meditativ abordând motivele simple: peisajul uneori "halucinant", evaziunea, iubirea, timpul mitic, copilăria, aspirația spre libertate dar și dialogul cu istoria recentă. Este considerat unul dintre cei mai importanți poeți italieni moderni alături de Giuseppe Ungaretti și Umberto Saba. Eugenio Montale s-a născut în 1896 la Genova. A urmat studii superioare de muzicologie și muzică teatrală în orașul natal. Aceste studii au fost întrerupte de încorporarea ca ofițer de infanterie în timpul primului război mondial. La sfârșitul primului război mondial, Montale și-a împărțit activitatea între poezie și cronica muzicală,...
68 poezii, 0 proze
Alexandra Ivan
Așadar: să spunem doar că m-am născut acum 20 de ani la Oradea, pe la 12 am început să cânt și să compun, la 16 m-am mutat în București să urmez un vis desființat din cuvinte de toată lumea, iar la 18 m-am îndrăgostit pentru prima oară. Cronologie, right?! De scris, scriu de când mă știu, fără scuze/pretexte/pretenții, ci din pură plăcere. Muzica rămâne mereu pe primul-plan – și nu, nu e un vis imposibil de realizat, să îmi împart cântecele cu lumea întreagă! Vă mai spun așa: nu pot trăi fără muzică, dragoste și cafea. Acestea-mi sunt viciile și sunt mândră de ele. Ca daytime job, sunt redactor la o revistă de actualitate muzicală – și, printre picături, mă ocup de un blog, "Ganduri ratacite". ALEXANDRA IVAN http://fatacusoarele.wordpress.com www.alexandra-ivan.home.ro
21 poezii, 0 proze
Stoica Andrada Elena
m-am nascut intr-o localitate de munte intr-o familie foarte neprinitoare cu o mama cam dusa cei drept,cu un tata cu 2 fetze. copilaria mea e cam perturbata din cauza iubitilor mei parinti.imi tarasc zilele in umila mea casa departe de cineva cu cine as putea sa vb si sa imi impart gandurile si sentimentele. cam atat.ma duc sa sufar in continuare
5 poezii, 0 proze
Schiau Alexandru
Nascut in Brasov in data de 14 Septembrie 1991. Locuiesc doar cu mama si incerc sa fac totul sa fie bine. Am terminat o scoala generala, Liceul "Andrei Muresanu",Brasov, iar acum sunt student la "Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor" din cadrul "Universitatii Transilvania" Brasov. Imi place teatrul, muzica si entertainment-ul, iar in timpul liber mai scriu cate ceva. Rareori se intampla ca un text scris de mine sa fie si bun, dar cele pe care le consider mai stralucite le "impart" cu ceilalti.
2 poezii, 0 proze
iulia c.
Destin de copil nascut batran ;fara amintiri din copilarie;constient de slutenia sufletesca a celor din jur si bogat la suflet.cu viata otravita de propiile-i radacini;care se straduie zadarnic sa para simplu duh aspirant la mostenit imparatia cerurilor.
5 poezii, 0 proze
Sa impartim macar insomnia la doi
de Adria Martin
M-am trezit din somn plangand. Mi-a parut ca m-ai chemat. Poate c-a fost asa, un gand Sau tu in vis chiar m-ai strigat? Dar poate dormi si n-ai habar Ca mi-ai furat ceas dupa ceas. Te-alung cat pot,...
Te iubesc
de proca bogdan constantin
Cea mai frumoasă floare rămâne dragostea Iar cel mai mare chin să trăiești fără ea. Chiar de e o himera prea-mult primejdioasa A ei dulce naluca viața o luminează... Privesc cerul cu stele și mă...
Cea mai frumoasă floare
de proca bogdan constantin
Cea mai frumoasă floare rămâne dragostea Iar cel mai mare chin să trăiești fără ea. Chiar de e o himera prea-mult primejdioasa A ei dulce naluca viața o luminează... Privesc cerul cu stele și mă...
A treia bancă - Cap. 26 – Calcule cu jumătatea de miliard
de Laurențiu Orășanu
(continuare) Cred că știți că, până la prima bancă, eu nu mai furasem nimic. Poate doar o metaforă de la un alt poet. Și asta doar așa, involuntar. Îmi rămăsese fixată în memorie și o folosisem ca și...
Poveste neterminată despre manifeste, proclamații, manifestanți... boieri și poștărițe
de Lory Cristea
Simțea că se trezește... dar dormise el oare? Somn să fie această perpelire între viață și moarte, pe care o născocise chiar el (deh! ale tinereții valuri) și căruia îi venea din ce în ce în ce mai...
lansare de carte
de viorel gongu
În noaptea care era pe sfârșite se auzea cântecul cocoșului matur și, ca un ecou distorsionat, imediat ce se stingea scârțâitul de final al unui „cucurigu” ce debutase tumultuos, se auzeau și...
Timpuri și destine
de valeriu danalachi
Anii șaptezeci ai istoriei socialiste s-au evidențiat cu noi realizări. Societatea atinse nivel convingător de dezvoltare, notabil atât pe șantiere, dealuri, ape adânci, altitudini cerești... cât și...
cenușa (3)
de katya kelaro
Cu toate acestea, în casă mirosea a cozonaci. Crăciunul venea și peste vii și peste morți, peste drepți și peste nedrepți cu aceeași blândețe. În hrubele lor de ciment înghețat, oamenii își aduseseră...
Basmul mitteleuropean al secolului XX
de Dragoș Vișan
Basmul mitteleuropean al secolului XX (Revoluția antiimperialistă și Ferdinand I) Prin câte disperări trec și prin câte voi mai trece cu inima atât de rece... Mă simt eu european?! Nu am firea, nici...
Digul
de Emil Iliescu
„Îmi bag picioarele în ea de viață!”. Acest gând îmi trecuse de atâtea ori prin cap, ori de câte ori îmi fusese greu. Îmi fusese, oare, vreodată mai greu ca atunci? Stând pe digul acela ca un șarpe...
