"Să re-trăiești..." – 23030 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAntonio Porta
Antonio Porta (pseudonimul lui Leo Paolazzi) s-a născut la 9 noiembrie 1935 la Milano unde trăiește și în prezent. A făcut Facultatea de Litere susținând o lucrare despre D\'Annunzio și noile „poetici”. Face parte din grupul I Novissimi și din „gruppo \'63”. A fost redactor la revistele „il verri” și „Malebolge” și se numără printre fondatorii revistei „Quindici”. A fost redactor la unele edituri, iar în prezent este în comitetul de conducere al revistelor „alfabeta”, „Il cavallo di Troia”, „La gola” etc. Colaborează cu critică literară la cotidianul milanez „Corriere della sera”. A participat la manifestări de poezie vizuală în Italia și la Londra (1967) și a publicat două romane (Partita, 1967; Il re del magazzino, 1978) și o culegere de povestiri (Se fosse tutto un tradimento, Guanda, 1981). De asemeni, a scris teatru (La presa di potere di Ivan lo sciocco, Einaudi, 1974) și a scos antologia Poesia degli anni settanta (Feltrinelli, 1979), Foarte bogată este activitatea sa poetică:...
0 poezii, 0 proze
CȘColpoș Oana Ștefana
In mai putin de o luna am de sustinut examenul de licenta, mai mult decat atat realizez ca un alt capitol se termina la fel ca multe altele de pana acum. Si daca asupra unor lucruri e greu sau chiar imposibil sa revii, sa le retraiesti, sa te mai bucuri de ele - poate mai mult decat ai facut-o prima data - unele capitole pot fi redeschise si chiar continuate. Asa am hotarat ca odata cu terminarea anilor mei de studentie, sa revin la anii din copilarie si sa-mi reintalnesc bunul meu prieten...poezia.
6 poezii, 0 proze
Patrice de la Tour du Pin
Le comte Patrice de La Tour du Pin (1911-1975) est un poète du XXe siècle. Issu d\'une famille qui régna sur le Dauphiné du côté de son père et descendant direct de Condorcet par sa mère, il est né le 16 mars 1911 à Paris. Son père est tué à la bataille de la Marne dès le début de la Première Guerre mondiale. Il grandira élevé par sa mère et sa grand-mère, avec sa sœur et son frère aîné, entre Paris et Bignon-Mirabeau dans le Gâtinais. Il fait ses études à Sainte-Croix de Neuilly-sur-Seine, puis à Janson, et entre à l\'École libre des sciences politiques. Il s\'est fait particulièrement connaître à ce moment-là par la publication de Quête de joie à 19 ans. C\'est Jules Supervielle, à qui il avait apporté son manuscrit, qui fit publier ce poème dans La Nouvelle Revue française. La Quête de joie est publiée aux éditions de la Tortue en 1933. Puis paraissent aux...
1 poezii, 0 proze
Tristan Corbière
Édouard-Joachim Corbière (pseudonim: Tristan Corbière, n. 18 iulie 1845 - d. 1 martie 1875) a fost un poet francez. Prin căutările sale formale, (a folosit printre primii dicteul automat, sau mai bine spus o formă ce anticipează dicteul automat) este considerat precursor al liricii moderne. * Édouard-Joachim Corbière, dit Tristan Corbière, né le 18 juillet 1845 au manoir de Coat-Congar à Morlaix (Finistère) et mort le 1er mars 1875 à Morlaix, est un poète français. Il est né de l'union d'Édouard Corbière et d'Angélique Aspasie Puyo que 33 ans séparent : à sa naissance, son père est âgé de 52 ans, et sa mère de 19. Après une enfance passée sans histoire dans le manoir du Launay, Tristan est envoyé à l'âge de 14 ans en pension au lycée impérial de Saint-Brieuc. C'est à cette époque qu'il commence à souffrir du rhumatisme articulaire qui lui gâchera l'existence et qui aura raison de lui. Son état de santé...
9 poezii, 0 proze
HSHelena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
GAgeorge avram
probabil că biografia poate fi pusă sub semnul alterității, al limitelor inter-zise. dar ea se sustrage necontenit, trasând un spațiu deschis rătăcirii și răbdării. re-capitularea publicării și recunoașterilor nu ar face decât să disloce. prin urmare o las să se desfășoare nespus, să facă jocul în care respirația ritmează. e mai mult bio decât grafie: născut în sud, crescut la țară școala în Tg-Jiu, până în 1999 licență în Filosofie și master în Studii Europene 2003/2005 Cluj-Napoca debut publicistic în 1994 membru fondator al ONG-ului "Inițiativă și Acțiune", cu scop umanitar 2005 specializat în resurse umane. contact: jorj_pi@yahoo.com
127 poezii, 0 proze
Louise Labé
Fille et femme de riches cordiers, son surnom de «belle cordière» est fort explicable. Louise Labé, femme de lettres surtout poétesse, ravissante joueuse de luth qui s\'initia au latin, à l\'italien et à la musique, était aussi une amazone pour qui l\'escrime ou l\'équitation n\'avaient aucun secret. Par surcroit, l\'une des premières féministes de l\'histoire, Louise Labé ne laisse personne indifférent. La belle cordière tenait «bureau d\'esprit» dans sa maison à Lyon. Le domicile de Louise Labé était le rendez-vous de la société la plus distinguée et la plus lettrée. Les artistes, des avocats, des érudits, de riches Italiens figuraient aussi dans ce cénacle.
0 poezii, 0 proze
JSJules Supervielle
Jules Supervielle (1884-1960) Poète, romancier et dramaturge français, auteur d\'une poésie très personnelle, hantée par l\'angoisse de l\'absence et le sens du mystère. Né à Montevideo, en Uruguay, issu d\'une famille de grande bourgeoisie, orphelin huit mois après sa naissance, il fut élevé par son oncle et sa tante, et partagea sa vie entre la France et l\'Amérique du Sud. Il se maria en 1904, et fut père de six enfants. Tandis que ses premiers poèmes sont d\'une facture assez traditionnelle (Brumes du passé, 1900 ; Comme des voiliers, 1910), la fréquentation de Jules Laforgue le poussa à cultiver l\'humour (Poèmes de l\'humour triste, 1919). Il se libéra de toute influence à partir de Débarcadères (1922), le premier de ses recueils en vers libres, où se retrouve toutefois le goût pour les voyages qu\'il partageait avec Valéry Larbaud. Après un roman fantastique (L\'Homme de la pampa,...
22 poezii, 0 proze
Jules Supervielle
Jules Supervielle (1884-1960) Poète, romancier et dramaturge français, auteur d\'une poésie très personnelle, hantée par l\'angoisse de l\'absence et le sens du mystère. Né à Montevideo, en Uruguay, issu d\'une famille de grande bourgeoisie, orphelin huit mois après sa naissance, il fut élevé par son oncle et sa tante, et partagea sa vie entre la France et l\'Amérique du Sud. Il se maria en 1904, et fut père de six enfants. Tandis que ses premiers poèmes sont d\'une facture assez traditionnelle (Brumes du passé, 1900 ; Comme des voiliers, 1910), la fréquentation de Jules Laforgue le poussa à cultiver l\'humour (Poèmes de l\'humour triste, 1919). Il se libéra de toute influence à partir de Débarcadères (1922), le premier de ses recueils en vers libres, où se retrouve toutefois le goût pour les voyages qu\'il partageait avec Valéry Larbaud. Après un roman fantastique (L\'Homme de la pampa,...
1 poezii, 0 proze
AVAlfred de Vigny
Alfred de Vigny (n. 27 martie 1797, Loches, Indre-et-Loire - d. 17 septembrie 1863, Paris) a fost poet și dramaturg francez unul dintre promotorii principali ai romantismului. Lirica sa este gravă, sobră, reflexivă, concentrată și abordează teme majore ca: destinul geniului, sensul existenței, viața, moartea. El este, așa cum remarca Ferdinand Brunetière, singurul romantic care a avut idei generale și mai ales o concepție de viață bine gândită, pesonală, filosofică. Poezia lui Vigny este impersonală; evocând încercările la care viața supune omul, aduce în versurile sale stoicismul și trăirea demnă a tuturor sentimentelor. Scrieri 1822: Poeme ("Poèmes"); 1824: Éloa ("Éloa"); 1826: Poeme antice și moderne ("Poèmes antiques et modernes"); 1826: 5 martie ("Cinq-Mars"); 1832: Stello ("Stello"); 1835: Chattertron ("Chattertron"); 1844: Muntele Măslinilor. Casa poporului ("Le Mont des Oliviers. La Maison du berger"); 1864: Mânia lui Samson ("La colère de Samson"); 1864:...
1 poezii, 0 proze
Să re-trăiești...
de iscru adrian
Ai vrea să re-trăiești acea închipuire și trăind-o asemeni să te trăiască și ea alteori ai vrea să re-trăiești acel vis unde s-au întîlnit umbra și oglindirea celui ce-ai fi vrut să fii unde odată...
Să re-trăiești clipa...
de iscru adrian
Ai vrea să re-trăiești clipa întrupării ...ai vrea să pătrunzi cu gîndul acolo unde ți-a fost dată tot atîta viață cîtă moarte ...unde spasmul nunții te-a prefăcut în umbră grea de sine de acolo...
Adeverit nu vei fi...
de iscru adrian
Adeverit nu vei fi dacă în nimicnicia ta nu presimți ceea ce devii sau acea presimțire cuprinzînd inima nimic nu-ți va mai fi străin cît timp adevărul adeveririi tale va fi căutarea cît timp regnul...
Fiecare zi...
de iscru adrian
Fiecare zi pare un text pe care în același timp îl trăiești scriind și-l scrii trăind uneori ai vrea să scrii altceva decît trăiești de fapt ai vrea să re-scrii textul în așa fel încît să nu se mai...
A fost scrisă deja...
de iscru adrian
În pofida a ceea ce-ți închipui viața ta a fost scrisă deja de fapt nu trăiești cu adevărat decît atunci cînd încerci să o re-scrii doar re-scriind vei fi adeverit ...adeverind acele presimțiri parcă...
Asemeni unui joc...
de iscru adrian
Asemeni unui joc singurătatea nu va sfîrși ...te va însoți precum moartea și nu vei mai ști care este una care - cealaltă ...sau cînd anume între ele ești tu însuți: cînd trăiești re-trăind? cînd...
HUÃ!
de Adrian Firica
* Ieri, am citit articolul apologetic (din Dilema Veche!) semnat de d\'l Pleșu și-am rămas în “prostație”, de nici acum nu-mi dau seama a cui apologetică mai făcea domnia sa: a liiciilor, a...
Cin\'te taie mielule ? Oamenii politici și România
de Eugen Galateanu
O stafie bântuie România. E stafia ultimului politician cinstit...decedat probabil în anul 1000. Dacă ar trebui să alegeți între o oră de educație politică în compania unui partid (oricărui partid)...
Ora de tăcere
de Ștefan-Adrian Bărbulescu
Ora de tăcere „ De când faci ochi, în dimineață, și până-n seară, viața ta de furnică nebună te duce, te aduce, te târăște, te poartă -n zgomot, acel sunet continuu la care participi și tu - uneori...
Dialoguri „critice”: interviu cu Maria Pilchin realizat de Vitalie Răileanu
de Maria Pilchin
- Dragă prietenă, Maria Pilchin, ce face și cum se descurcă în acest timp prezent o tânără cercetătoare și un critic literar? - Așa cum încă nu am învățat arta trăirii în trecut sau viitor, prezentul...