"Roja esencia" – 12503 rezultate
0.02 secundeMeilisearchRoca Gabriel
77 poezii, 0 proze
ROUA VERDES
...un simplu om...
1 poezii, 0 proze
roxa siatat
nu am
1 poezii, 0 proze
Roca Alexandrina Elena
1 poezii, 0 proze
Roca Madalina
8 poezii, 0 proze
Roxa David
N-am. Încă.
13 poezii, 0 proze
Gonzalo Rojas
Gonzalo Rojas (1917) Poeta nacido en Lebu, Chile. Inicia su itinerario poético como miembro del grupo surrealista Mandrágora entre los años 1939 y 1941. En 1948 publica su primera colección de poemas, La miseria del hombre. Después siguieron Contra la muerte (1964), Oscuro (1977), Transtierro (1979), Del relámpago (1981), 50 poemas (1982), El alumbrado (1986), Materia de testamento (1988), Desocupado lector (1990), Río turbio (1996), y dos recopilaciones: Antología de aire (1991) y Poesía selecta (1997). Ha recibido el Premio de la Sociedad de Escritores de Chile, el Premio Reina Sofía de Poesía Iberoamericana (1992) y el Premio José Hernández (1997), además del Premio Octavio Paz de Poesía y Ensayo (1998) y el Premio Cervantes (2003). Pertenece a la dinastía de los más intensos poetas en lengua española y su obra parca y rigurosa discurre incesante desde 1938. Ha sido traducido al francés, inglés, alemán e italiano entre otras lenguas. © epdlp * Pero yo soy el viento que sopla sobre...
15 poezii, 0 proze
Francisco de Rioja
Francisco de Rioja (Sevilla, 1583 - Madrid, 1659), poeta y erudito español del Barroco. Se licenció en leyes, se ordenó y fue canónigo de la catedral de Sevilla; fue renombrado teólogo y jurista, y amigo y protegido del Conde de Sanlúcar y Duque de Olivares don Gaspar de Guzmán, a cuyo servicio entró desde 1624; a su caída le acompañó al destierro en Loeches primero, y después en Toro. Fallecido el Conde-Duque, se retiró a Sevilla cansado y desengañado de las fortunas de la Corte. El Cabildo sevillano le designó entonces agente suyo en Madrid (1654), con cuyo cometido tuvo que volver a residir en la capital, y allí murió el 28 de agosto de 1659. Mantuvo relación literaria con Lope de Vega, Juan Pérez de Montalbán, Cervantes y muchos personajes de la aristocracia; fue bibliotecario de Felipe IV y cronista de Castilla. Durante largo tiempo su fama le halagó suponiéndole autor de dos de los grandes monumentos de la lírica de su tiempo, la Canción a las ruinas de Itálica,...
1 poezii, 0 proze
Mariana Cardas
Nascuta la Bucuresti, in 27 .07. 19... Absolventa a Universitatii Bucuresti, sectia rusa-franceza
136 poezii, 0 proze
Andreea Constantin
Neimportanta
2 poezii, 0 proze
Te deshojo (Te desfoi)
de Juan Ramón Jimenez
Te deshojo como una rosa para verte tu alma, y no la vi. Mas todo en torno - horizontes de tierras y de mares - todo, hasta el infinito, se colma de una esencia immensa y viva. Te desfoi ca pe un...
Sinele propriu, sinele superior și sinele poetic
de razvan rachieriu
1.Sinele omenirii intră în osmoză cu sinele propriu, din simbioză ia naștere un sine superior, care transfigurează toate actele spiritului. 2.Sinele superior desăvârșește imanența și divide sufletul...
transformarea picăturii de rouă
de Florentin Cristian
picătură de rouă deghizată în fluviu și pește cu râuri în flux continuu cu somnii tăi mari care îți spun acasă pierzare de vise pe care ei nu le țin minte așa că apăsarea grea a celei ape îi găsește...
taste the sun
de Macovei Costel
adună soarele din ghearele unei dimineți cețoase și gustă-l buzele tale uscate, roua ce-l îmbracă-n temeri reci și-n imaterial totul devenind fluid, esențial, condens, iluzie constrânsă la consens...
Fragmente de jurnal
de Traian Rotărescu
Înainte de a părăsi solul la decolare am urmărit cum se scurge roua de pe aripa înțesată de flaps-uri, bineînțeles acolo unde soarele nu apucase s-o evapore încă. Părea că a fost presărată cu...
Te inspiram expirandu-ma
de Florin Andor
Respiram oameni intr-o viata furata somnului ca memorie inganam a crestere hibernata cu linia in adaosuri frante de seva crepusculara inspirand intaia oara cu sete, adanc plinul de tine modela...
cu iubirea prin copilărie călcând
de Laurențiu Belizan
îți dai seama ce frumoasă ar fi dimineața când trezindu-mă te-aș vedea lânga mine cu ochii umezi ca o frunză plină de rouă? și mi-ai spune te-am vegheat dragoste! și brațele tale s-ar desface tu ai...
A trăi în Patria Absurdului
de Liviu Comșia
Note de lectură Citite, așa, una după alta, cele trei volume de proză a lui Costel Baboș curg pe aceeași albie. Mai întâi se adună o picătură cât un bob strălucitor de rouă, apoi un val ca o coamă de...
20092009
de Ela Victoria Luca
simetrie neașteptată, francesca, așa cum îți amintești că sunt, esențial. cred că nici tu nu mă mai cunoști așa cum sunt astăzi. vara asta nu m-ai privit, nu m-ai atins. și multe s-au transformat,...
Remake
de Daniel Aurelian Rădulescu
Cât timp mi-a luat să-nvăț cum azi se scrie o poezie în proză, că-i la mare modă, o adevărată nebunie ce constă în a nu mai respecta vreo regulă; cum nu doar roșie e roză, e îndeajuns a se așterne...
