"Renunțarea" – 2394 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMelus Negrescu
Facultatea de Filozofie (de doua ori: 1974-78, cea marxista deci - si 1994-1997, deci cea...antimarxista; exmatriculat in ambele...doua cazuri: primul pentru renuntarea le apartenenta UTC; al doilea pentru ne-renuntarea la Regulamentul Universitatii Bucuresti) Actualmente, cel mai mare compozitor de muzică românească din ultimii 50 de ani: https://soundcloud.com/melosnegros
3 poezii, 0 proze
Cosmin D
Imi placea uneori sa adorm langa florile verii, Si sa uit acea pace-otravita ce-o da renuntarea, Sa-ti ating doua coade din suflet ... De-ai stii... Noi amindoi am plans, intr-o noapte Si-apoi am uitat.
6 poezii, 0 proze
Sofocle
Sofocle (Greacă veche Σοφοκλῆς - n. 496? î.Hr. - d. 406 î.Hr.) a fost un poet tragic grec. Împreună cu Eschil și Euripide, a pus bazele tragediei clasice grecești[1]. Aduce însemnate inovații în tehnica teatrală: renunțarea la conexiunea trilogiei prin crearea de piese independente, mărirea numărului choreuților de la 12 la 15, introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, importanța acordată decorului și costumelor. Opera marelui tragic, continuator al lui Eschil, cuprinde peste 120 de piese (după diverse păreri și izvoare, numărul pieselor e de 123, 130, 133, ba chiar și de 140), dintre care ne-au mai ramas în întregime numai șapte. Scriitorul s-a născut în anul 496 î. Hr. în Colonos, cartier mărginaș al Atenei, într-o familie înstărită, fiind fiul lui Sofillus, un armurier bogat. Sofocle a beneficiat de educația specifică tinerilor timpului, inițiindu-se în teoria și practica muzicală (profesor i-a fost Lampros, unul dintre...
0 poezii, 0 proze
Camil Petrescu
CAMIL PETRESCU (1894-1957) Camil Petrescu s-a nascut in Bucuresti la 22 aprilie 1894. A urmat cursurile Colegiului \"Sf. Sava\" si ale Liceului \"Gh.Lazar\", apoi Facultatea de Filosofie si Litere. Debuteaza in revista Facla in 1914. Ia parte, in mod direct, la primul razboi mondial. Dupa razboi e, o vreme, profesor si gazetar la Timisoara. In 1921 il aflam la revista Sburatorul, de al carei cenaclu se disociaza in 1933. Este redactor la \"Revista Fundatiilor Regale\", director al Teatrului National din Bucuresti. In 1948 devine membru al Academiei Romane. Debutul editorial se petrece in 1923 cu volumul Versuri. Ideea. Ciclul mortii. Fondeaza publicatiile Saptamina muncii intelectuale si artistice si Cetatea literara. Moare la 14 mai 1957. Intreaga poetica a romanului camil- petrescian exprima renuntarea curajoasa la iluzia cunoasterii absolute o omului. (N.Manolescu) Camil Petrescu, personalitate multilaterala, s-a manifestat creator in cele mai variate directii ale culturii. Cu...
15 poezii, 0 proze
buceac meda
M-am nascut acum 27 de ani in orasul bihorean Oradea. Am terminat Liceul Pedagogic "Iosif Vulcan" din acelasi oras, iar, mai apoi, am urmat cursurile facultatii de Istorie si Geografie a Universitatii Oradea, profil Geografia Turismului. Dupa terminarea facultatii, in anul 2009, m-am casatorit, mutandu-ma in judetul Suceava, unde ma aflu si acum. Anul acesta vom sarbatorii aniversarea a patru ani de la casatorie. Nu am copii dar imi doresc enorm de mult. Imi place sa scriu poezii, dar pana acum nu am publicat numic, considerand ca nu am prea mult talent si nici pregatire, ci doar o pasiune. Nu am un stil anume, vreau doar sa vad daca ceea ce scriu atrage atentia macar un pic, si deasemenea, imi doresc sa invat din critici. Cred ca acest site ma va indrepta spre o continuare sau spre o renuntare definitiva.
4 poezii, 0 proze
Caius-Traian Dragomir
Opere : Intimitatea verbului (1981); Tratat de tehnica renunțării (1982); Scrisoarea lui Hipparc (1984); Pluralitate (1988); Aspecte naturale (1989); Odele morții și alte poeme (1991); Argument pentru o estetică a științei – teoria cunoașterii (1990); Eseuri. Caius-Traian Dragomir (n. 16 iulie 1939) este un diplomat și om politic român, care a candidat la președinția României în anul 1992. A fost un senator român în legislatura 1992-1996 ales în municipiul București pe listele partidului Independent(FSN). A demisionat pe data de 23 mai 1994.
3 poezii, 0 proze
Sfântul Ioan Gură de Aur
Cel întru Sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop și predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre asceză. După trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostomos, din grecescul chrysostomos, care se traduce prin Gură de Aur. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt (cu pomenirea la 13 noiembrie) și l-a rânduit între Sfinții Trei Ierarhi (pomeniți pe 30 ianuarie), alături de Sfântul Vasile cel Mare și cu Sfântul Grigorie Teologul. Este recunoscut și de Biserica Romano-Catolică, care îl cinstește ca Sfânt și Doctor al Bisericii, precum și de Biserica Anglicană, ambele făcându-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moaște au fost furate de cruciați în 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie)...
5 poezii, 0 proze
Renunțarea
de Emil Cioran
Ai vazut batrînetea, durerea si moartea, si ti-ai zis ca placerea este o iluzie, ca toti oamenii ce petrec nu înteleg nimic din instabilitatea lucrurilor, fiind prada celei mai mari iluzii. Si atunci...
renunțarea
de Silvia Goteanschii
dragul meu, în sfârșit m-am dezis și e bine. n-am găsit păsări moarte pe prag, doar pe mine, un ghem descâlcind, cu ochii ieșiți din orbite. iată, toată lumina de soare se varsă în gropi. pe șevalet,...
renunțarea
de george avram
nu știu cum de am ajuns în asemenea hal, dar e limpede că de renunțare nu mai scap sunt convins că e ceva în regulă cu mine, altfel nu-mi explic pur și simplu nu mă pot abține, atunci când oamenii mă...
Renunțarea la deșertăciune
de Gabriela Ilisie
Nu mă închide în suficiență, cu certitudine mă reduci la un punct, care de fapt e punctul de sprijin, adică nu eu Simt cum mă-nghite gândul că nu mai am dreptul să primesc; deja am și nu merit Fără...
Renunțarea la blestem
de Marius Marian Șolea
Renunțarea la blestem Fac din filosofi o piramidă, chemînd exteriorul în sine prin aparența plecării spre el. pe mine mă fac nisip, ca să măsor urmele celor care se apropie, știind că trebuie să fie...
Renunțarea la înger
de ion pascal vlad
Renunțarea la înger Au venit facturile au venit facturile striga nebunul blocului în timp ce tu scriai lungi poeme despre fericire și bunăstare până au început să-ți amorțească degetele de atâta...
renunțarea de a (nu) fi
de Mariana Miron
imaginează-ți că din rana pulsului tău scos la licitație ca pe un ceas desfrunzit de cifre și semne ar curge o roșie nepăsare de melc nu-i așa că te vei topi ca o renunțare gheară de scîncet în...
Poezia, între căutarea timidă a certitudinii și renunțarea ascetică
de George Pașa
Versurile din volumul “Azil într-o cicatrice” glosează pe același fir al memoriei, care, întrerupt din când în când, se releagă prin situarea ascetică a ființei, fără a avea de a face cu vreun...
Șarpele de aramă (II)
de Sorin Coadă
„ Renunțarea- nici umbră, nici contur\". Totuși, nu era ultima zi. Mai avea multe de tras, fără să sufere cu adevărat. Chinul lor era jocul unor copii, care nu vedeau nimic deosebit în ceea ce...
Elemente de recuzita ale haiku-ului (3)
de Corneliu Traian Atanasiu
Renunțarea la propoziție Este notoriu faptul că haiku-ul este recunoscut ca o notație a clipei, ca o decupare a unei scurte secvențe de imagini (cadre cinematografice) din fluxul timpului....
esențele iubirii
de FLOARE PETROV
renunțarea la vis e o formă de chin un fenomen dramatic fără energie dar eu visez sub cerul ca un baldachin din steaua mea se cerne sublimă magie. nu , nu renunț la formele de nostalgie dar vreau să...
Lupta dintre pozitiv și negativ. Arhitectul liric
de razvan rachieriu
Când renunțarea insuportabilă îmi dă târcoale pentru a se insinua într-un spațiu necontrolat de rațiune aliată cu blazările, neputințele și ipohondriile îmi fac o mică trupă din sine, euri, afecte,...
poemul cu cheiță se rotește în ea
de Alexandru Gheție
ea cunoaște renunțarea crăunitul acela de pasăre ucisă în zbor străveziul oglinzilor din ultima secundă lui nu-i spune nimic nu recunoaște niciun gest nu aude nicio vulpe argintie răscolindu-i...
