"Rampă" – 20292 rezultate
0.01 secundeMeilisearchHenri Gad
Unul dintre primii avangardiști Henri Gad (n. 14 ianuarie 1895, Botoșani, d. 12 aprilie 1930, Paris) este pseudonimul lui Henri Fischman, ziarist și regizor de filme avangardiste. A debutat în 1913, la Rampa. A fost redactor-șef la Clopotul și colaborator la Contimporanul. A mai folosit porecla de Sfîntu Ilie. Impresionante amintiri ii datoram lui Sasa Pana
1 poezii, 0 proze
DBDan Botta
Dan Botta (n. 26 septembrie 1907, Adjud, m. 13 ianuarie 1958, București) a fost un poet, eseist și traducător român din perioada interbelică. Este fratele lui Emil Botta. Urmează școala primară la Adjud și începe studiile liceale la Liceul Unirea din Focșani, continuându-le la Colegiul Sf. Sava din București. Urmează apoi studii universitare clasice (limba latină și limba greacă) la Facultatea de Litere a Universității din București, fiind dublu licențiat în Educație Fizică și Sport. Publică în diverse reviste: Rampa, Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine, etc. Participă la conferințele grupului Criterion și este cooptat în comitetul de redacție al revistei, apoi va face parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direcție al Enciclopediei României, proiectul debutând în 1938. Pe lângă volumul de versuri Eulalii, a publicat, în timpul vieții, două volume de eseuri. Restul operelor au apărut postum, în patru volume de Scrieri. Pe lângă opera originală, este și...
20 poezii, 0 proze
Mihail Cruceanu
Născut în Iași la 13 decembrie 1887, fiul lui Mihai Cruceanu, farmacist, și al Ecaterinei Petrovna. Licențiat în litere și drept. Un timp, avocat și profesor secundar. În 1905, poetul se apropie de cenaclul lui Macedonski, omagiat și mai târziu prin dedicații (Insula, I, 18 martie 1912). Devine apoi colaboratorul Vieții noi, integrându-se grupului său simbolist, pe care-l apară (X, 1, 1 martie 1914) și despre care lasă amintiri (Jurnalul literar, I, 2, 2 ianuarie 1939). Întreprinde o anchetă despre poezia nouă, în 1912, în Rampa, important document de epocă. Apropiat de mișcarea muncitorească, după 1916, Mihail Cruceanu devine membru al P.C.R. de la înființare. Vechi ilegalist, poetul înfruntă arestări și închisoare. După 23 august 1944 este ales în toate legislaturile deputat în Marea Adunare Națională. Duce la îndeplinire importante sarcini obștești. OPERE (poezii): Spre cetatea zorilor, Târgoviște, 1912; Altare nouă, Buc., 1915; Fericirea celorlalți, Craiova, 1920; Lauda vieții,...
3 poezii, 0 proze
RDRomulus Dianu
DIANU, Romulus (pseudonim al lui Romulus Dima; n. 22 mar. 1905, București - d. 25 august 1975, București); prozator, publicist și poet. A debutat cu o poezie în revista "Ramuri fragede" a Colegiului "Sf. Sava" pe când era în clasa a VII-a. A colaborat apoi la "Rampa", "Cotidianul (Brăila)", "Adevărul literar și artistic", "Țara de Jos", "Cetatea literară", "Contimporanul" (unde se pare că a publicat o pictopoezie, Autoportret), "Universul literar", "Bilete de papagal" și, în deceniile ulterioare, la "Viața literară", "Vremea", "Azi", "Familia", "Săptămâna CFR", "Glasul patriei", "Argeș", "România literară" etc. În 1944 este epurat din presă și condamnat la 20 de ani temniță grea la Poarta Albă și Gherla (este eliberat în 1956). SCRIERI: Viața minunată a lui Anton Pann (în colaborare cu Sergiu Dan), București, 1929, ed. 2 (Nastratin și timpul său), Buc., 1934; Adorata, Buc., [1930]; ed. 2 Craiova, 1984; ed. 3 [București], 1992; Nopți la Ada-Kaleh, Buc., [1932]; ed. 2 București, 1970;...
1 poezii, 0 proze
GGGeorge Gregorian
George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...
1 poezii, 0 proze
IVIon Vinea
Ion Vinea s-a născut pe 17 aprilie 1895 în localitatea Giurgiu. Pseudonimul literar al lui Ion Eugen Iovanaki, poet român în vecinătatea mișcării literare de avangardă.După absolvirea liceului \"Sfântul Sava\" din București, frecventează cursurile Facultății de Drept, mai întâi la București, apoi la Iași, unde își ia diploma de licență. Nu a profesat niciodată avocatura. Încă din anii liceului, scoate împreună cu Tristan Tzara și Marcel Iancu revista Simbol 1912, cu atitudine netă împotriva semănătorismului. În anii 1914-1916 publică versuri apreciate în mod pozitiv de critică. De la început Vinea a fost socotit un poet modern. A fi modern la acea dată însemna a fi simbolist. Dacă poeziile de ucenicie sunt într-adevăr simboliste, producțiile următoare au o nuanță mai tonică, Vinea fiind refractar oricărei înregimentări. El și-a înjghebat propria echipă în jurul revistei Contimporanul, pe care o conduce în anii 1922-1932, revistă care devine principală rampă de lansare a scriitorilor...
71 poezii, 0 proze
DKDimitrie Karnabatt
"Copil al Dunării", născut la Giurgiu, în 26 octombrie 1877, oraș care-i lasă puternice amintiri exotice și impulsuri de evaziune maritimă. Apropiat și apreciat în cercul "Literatorului" lui Al. Macedonski, care-l și "consacră", elogiindu-l în presă. Va desfășura o activitate publicistică intensă și de bună calitate, apreciată de confrați și public, sub semnătura D. Karr (pseudonime: Diodor, Censor, Pierrot). Căsătorit cu Lucrezzia Karnabatt (Karr.), scriitoare și ziaristă. Adept declarat al simbolismului (Misticism și simbolism, în Renașterea, nr. 120, 26 oct. 1918): " Azi chiar nu se mai vorbește în batjocură, ca înainte, de simbolism, de Macedonski, de Petică și chiar de Săvescu, care, deși nu a fost simbolist, a plutit în atmosfera noastră sufletească" (M. Cruceanu, Convorbiri cu D. Karnabatt, în Rampa, I, 90, 8 februarie 1912). La bătrânețe va evoca, în "Boema de altădată" (Buc., Vremea, 1944), mediile literare și publicistice ale epocii sale, pe care le-a cunoscut bine. Tot...
5 poezii, 0 proze
NBNicolae Budurescu
Nicolae Budurescu s-a născut la București la 28 iunie 1888. A absolvit Colegiul național "Sf. Sava". Licențiat în litere și drept, va profesa mult timp avocatura în București, activitate împărțită cu funcții politice de oarecare prestigiu (deputat, etc.). În tinerețe frecventează un timp cenaclul macedonskian, despre care publică un util articol de Amintiri... (Gazeta literară, 11 noiembrie 1965). Se apropie apoi de grupul simbolist de la Viața nouă, căruia-i rămâne fidel până la încetarea apariției revistei. Membru al Societății Scriitorilor Români de la înființare (1912). Fost ministru, subsecretar de stat la Președinția Consiliului de Miniștri (1933–1934) sub guvernele I. G. Duca și Gh. Tătărescu. A fost arestat pe 5 mai 1951 și închis la Sighet. OPERE: Poema navelor plecate, Crepusculare, Poema toameni, Buc., Tip. Poporul, 1912. COLABORÃRI: Semănătorul (1909, 1910); Viața nouă (1910-1919); Flacăra (1910-1912); Versuri (1911); Insula (1912); Farul (1912); Rampa (1912); Citiți-mă...
3 poezii, 0 proze
Ramaiana Pana
Nascuta la 14.01.1973 in Caracal,jud.Olt,am absolvit Facultatea de Medicina din Craiova in anul 1999,specializarea Medicina Generala.In prezent medic de urgenta la Spitalul Municipal Lupeni, jud.Hunedoara.Am inceput sa scriu poezie la 13 ani,dar nu am publicat niciodata.Iubesc poezia,muzica si animalele,dar marea mea iubire o reprezinta oamenii.
51 poezii, 0 proze
atunci sa ramana
Detest 100% din oameni. Da, ma includ intre ei.
1 poezii, 0 proze
Rampă
de Mircea Popovici
Ochii dracului, semafoarele; ne bălăcim în cercuri de fier. Traversele se succed fără rost; brațele se urcă toate la cer. Deasupra, vămile semn de-ntrebare; mesteacănul grăbit de la geam, era prieten...
Rampa de gunoi
de Liviu Nanu
La rampa de gunoi se aruncă și cărți. Le mai aleg țiganii, scurmând printre oase, În epoca asta contabilizată din părți a inginerilor în cămăși de mătase. Mai găsești printre stârvuri, ca un soi de...
Après le rampage – scenariu pentru tatuatorul meu hipoacuzic
de Bogdan Geana
Je t'aime et je t'attends de vorbă eu și feriga atât cât să nu am secrete, dar nici să nu par utilizator de latinească vulgară, chiar dacă uneori începeam prin filix și conchideam prin: respectele...
pagini azur, ca o rampă de zbor
de FLOARE PETROV
averea ta și-a mea e sacră moștenire, zborul poeților presat ordonat întro carte, să n-ajungă cenușe nici piatră-n cimitire. îl aspirăm în suflet să-l ducem mai departe. cărarile-s aceleași,poveri ca...
Þiganii din satul Chiuruș
de Toth Arpád
Lângă rampa de gunoi, Și-au făcut țiganii case, Cum soseau mașini în toi, Dădeau buzna la \"foloase\". Dar vremea rămpii a sfârșit, Nici mașini nu mai sosesc, Anul devine mai zgârcit, Și-i vai de ei...
La canton
de Marcel Cuperman
Coboară noaptea peste rampă Și-n jur e liniștea deplină, Un impegat aprinde-o lampă Și-așteaptă trenul ce-o să vină. O molie în dans de vampă Se răsucește-n cerc, divină, S-a coborât și lunga rampă,...
Rondel
de Andrei Cristea
Rondel Numele meu nu mai are urcă rampa unei raze precare în petale moi și lungi dospesc severe clinchete de litere ștrengare îngerii se adăpostesc în bere dintele de lapte în cer îi doare sufletul...
Un caz banal de prostituție
de Eugen Galateanu
Asasinul lui Teo Peter a ieșit la rampă să primească aplauze. Avocatul lui- la fel de șmecher ca avocații noștri- a introdus bănuiala că Teo Peter nu se afla în mașină. Un juriu militar american...
Dublă lansare în perspectivă
de Paul Bogdan
Fratele Silișteanu apare din nou pe rampa literaturii. De data aceasta ține neapărat să apară într-un tandem... editorial, desigur, împreună cu Maria Gold. Nu ne întrebați mai multe amănunte, acestea...
la masa de scris
de FLOARE PETROV
credința în Hristos e ca o rampă de pe care mă lansez în univers speranța e aprinsă ca o lampă să-mi lumineze spiritul divers. sufletul îmi este plin de iubire și de recunoștință față de Dumnezeu...