"Rămâi departe" – 20133 rezultate
0.01 secundeMeilisearchIoana Nastase
M-am născut în București într-o după-amiază de februarie în care ningea cu niște fulgi incredibili...(semnul norocului?!).Cea mai mare parte a copilăriei mi-am petrecut-o în Blaj, oraș aflat în inima Ardealului, loc unde am devenit Om și am învățat că nimic nu e mai de preț pe lumea asta decât să fii întâmpinat în pragul casei de chipurile zâmbitoare ale celor care te iubesc necondiționat.Mai târziu, întorcându-mă în București, am învățat că e mai greu să rămâi Om, decât să devii.Am urmat cursurile Universității Tehnice de Construcții București, devenind un inginer căruia-i stă mintea numai la scris, deși în prezent îmi profesez meseria.Însă fiecare om e destinat a-și urma chemările, indiferent cât de departe...
7 poezii, 0 proze
CNConstantin Nechiti
Nascut 1963, Bucuresti.Liceul ca toata lumea, mai departe nu. Incercari proprii putine, dar cu sete puternica pentru literatura in general, pentru SF in special. Jucat teatru din 1977 pina-n 1992. Ramas cu pasiune pentru teatru, nostalgie si regrete. Dar viata merge mai departe.... Actualizare: Reluat teatrul din 2005 pana 2020 si am avut imensa satisfactie de a juca pe scena alaturi de fiica mea Theodora.
8 poezii, 0 proze
pirvu ioana alexandra
Inlantuit Singuratatea e o sabie ascutita Ce-ti taie glasul de-a trai, Si viata nu mai fericita Unu singlul lucru mai ramane,de-a iubi. Cand n-ai o sora sau un frate Pentru a darui si a iubi Ramai rapus de singuratate Ca un ostas pe campul de razboi. Dar daca in viata apare o raza de sperana, Si se naste un nou-nascut Te ridici si lupti mai depate Pentru singutatea a o birui. Si cand vezi ca rade intr-aletale brate sufletul iti surade in tine Si inmia se-n groapa in iubire Fara a ramane loc si de alta fericire.
1 poezii, 0 proze
PIPOPA ST. IOAN
Născut la data de 2 mai 1935 în com. Valea-Mare, jud. Vâlcea. Absolvent al Facultății de Filozofie (secția Ziarstică) și al Facultății de Filologie a aceleiași Universități București, am rămas dascăl timp de peste patruzeci de ani la școala în care am învățat și eu în primii ani. Și mai am mândria de a fi supraviețuit celor trei ani de închisoare comunistă, după care am fost achitat de Tribunalul Suprem, cu toate că am rămas suspect pentru totdeauna. ȘI UN SFAT PENTRU CITITORII MEI : Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, c-anevoios e drumul, iar ținta... ce departe!... POPA IOAN
6 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
GBGeorge Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
DTDaniela Trifan
Născută la Brăila, în peisajul romanticului port dunărean, Daniela Trifan s-a simțit permanent influențată de imaginea arhitecturală a centrului vechi al orașului, precum și de imaginea bălților din apropierea Dunării, acolo unde, în copilărie, petrecea mult timp cu familia, la pescuit, privind amalgamul culorilor calde de apus. A urmat școala de muzică, unde a studiat vioara, dar în același timp scria poezii, nuvele, picta peisaje și încerca din răsputeri să-și găsească acel talent, despre care credea că fiecare om trebuie să-l primească, la naștere... Îndrumată de familie, a urmat Liceul Sanitar, care n-a atras-o decât datorită faptului că putea să-și ajute semenii... lucru care a devenit, mai târziu, pasiune. Acolo și-a cunoscut actualul soț, iar în vremurile tulburi de după 1990, a rămas asistentă medicală, lucru care n-a împiedicat-o să scrie, să studieze și să-și caute mai departe "talentul". A urmat apoi Specializarea Agricultură a Facultății de Inginerie Brăila, din cadrul...
3 poezii, 0 proze
BABogdan Leonescu - Amaretto
înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...
4 poezii, 0 proze
TCTheodorescu Costin
Viata este un lung sir de urcusuri si coborasuri.Unele sunt mai usoare, altele anevoioase.Trebuie sa reusesti sa supravietuiesti, trebuie sa ramai drept, in picioare, sa infrunti foarta cu capul sus.Dar oare este posibil, oare exista cineva care sa poata afirma cu tot sufletul ca niciodata nu a fost doborat de probleme???Cred ca nu...Oricum, dupa parerea mea dragostea este cea care te poate face cel mai fericit sau cea care te poate cobori in mormant."Cel mai mare dar este sa iubesti si sa fii iubit"(George Sand).
2 poezii, 0 proze
Rămâi departe
de Valeria Pintea
Te-am ridicat pe culmi, spre stele Și te-am asemănat cu una dintre ele. De-ai fi, Luceafărul de zi, Mereu spre tine aș privi, De-ai fi Luceafărul de seară Ce-ncet spre mine se coboară, Te-aș aștepta...
Gânduri din balcon
de Mircea Robert
Rămâi departe suflet de copil. Rugina nemiloasă a vremii îți consumă seva și îți răpește parfumul unic. Dorul te chinuie și reînvie în tine pasager clipe prețioase din noaptea sacră a...
Þie,
de Gabriela Marieta Secu
Departele meu, Lasă telefonul în furcă... mă dor toate amintirile neîntâmplate, și timpul nu știu a-l întoarce din drum... nci nu-l mai pot opri, îmi curge printre degete, ca nisipul...de-ai zice că...
abia acum am inteles...
de ligia
abia acum am inteles ca viata ne desparte si strigatul sperantei refuz sa-l mai ascult imi dau seama de toate, c-ai fost mult prea departe, c-ai fost numai un vis, ca te-am iubit prea mult......
necunoscutei
de Ionel Marius Gherendi
fii muza mea ajută-mă să construiesc palate cu dalta inimii sculptate în cuvinte fapte și trăiri colorate sau alb-negru ridicate pe alinări de suflete înaripate vesele ori supărate dar în lumini cu...
Visul mamei lui George
de Florin DeRoxas
George, mi-ai aparut in vis azi-noapte, pe unde-ai fost? pe unde ai umblat? de patru ani esti plecat departe si-as vrea sa stiu cand mai revii prin sat. eu sunt batrana, si-o ultima dorinta ce inca o...
uneori...
de ligia
Te caut mereu in noapte si-n mine de sus de pe cruce as vrea sa cobori, sa pleci cu-al Tau miracol privirea unei straine ce se-ndoia de tine..uneori.... de-ai da doar un semn, doar o soapta m-ar face...
Cantec de spart ferestrele
de Zoicas Cristian
Mi se zbate frunza-n pleoapă , Ochiul meu e ochi de apă Tu-în gând Vântul joacă danț nebun Lângă piersic ,lângă prun Rând pe rând Verde suflet ,frunză verde , Soarele-n cenuși se pierde Uite ,vezi?...
Adâncime
de DANILA MONICA
Apropierea noptii musca crud Din mine câte o secunda Tot mai adânc. Umbrele trecutului apar pe rând Si-mi sapa nelinistile Mult prea adânc. Amintirile drumul si-l croiesc Prin sufletul dezgolit Tot...
albastru indigo
de Mihai Leoveanu
acea frumusețe obosită ațipise la țărm și globul ceresc îl ținea pe coapse greu de închipuit că destinul hotărât de astre ar fi putut să-l schimbe o femeie am întrebat însă din nou când am vrut să...