"Răcoare" – 3981 rezultate
0.01 secundeMeilisearchciron gomo
Acum Tanjesc dupa racoare Si dupa stat in casa Ma-imbata o culoare Portocalie ,arsa Fierbi, apa, fiinta, floare E mare-acum napasta Inca o luna pare Sa mai dureze asta Privesc cum se usuca Tot, floare dupa floare Imi vine dor de duca Si de emancipare E trist sa-ti vezi destinul Nemultumit si dur Te-apasa tare chinul Portocaliu,obscur Intrebi la nesfirsit Incotr-o ma indrept Apelul nu-i primit, Ca nu esti intelept Stai jos si chibzuieste Ce oare va urma ? Incarca si pazeste Inchipuirea ta
1 poezii, 0 proze
LGLivia Georgescu
"Îngeri înnegriți între litere, Între pagina de deasupra și cea de jos, subtiati, fără apă în ei și răcoare, cu tăiș fioros... Ca să mă tai cu ei de privirile care fără să le-nvoiesc, mi-au crescut -când, togă virilă, tristețea mea aspră cu o fibulă de gheață mi-o prind." Elegia a 8-a, hiperboreană, Nichita Stănescu
53 poezii, 0 proze
Valeriu Anghel
Se naste in satul Olteni, jud. Teleorman. Dupa absolvirea cursurilor primare si gimnaziale in Olteni, Valeriu Anghel urmeaza Scoala Medie Mixta de 10 ani din Rosiorii-de-Vede. Isi intrerupe studiile timp de cinci ani lucrand ca profesor suplinitor la diferite scoli, sef de birou, metodist. Debuteaza cu poezie in revista Luceafarul in august 1960; in acelasi an intra prin concurs la Facultatea de Limba si Literatura Romana din cadrul Universitatii din Bucuresti pe care o absolva in 1965. Dupa absolvire intra in invatamant si se stabileste in judetul Vrancea; este profesor la Scoala din Negrilesti si la Tulnici. In anii '90 desfasoara o intensa activitate publicistica (Tribuna invatamantului, Milcovul, Informatia, Saeculum s.a.). Incepand din anul 2000 cunoaste o adevarata "explozie editoriala" si este director al editurii Pallas. Scrieri: Vocatie si destin (in colaborare cu Alexandru desliu)-2000; Pseudoversete aproape satanice -2001; Dincolo de toate - 2002; Camasa de racoare -2003;...
3 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
Răcoare
de Marian Senchiu
Golit de sentimente O inimă se stinge, Bătăile sunt lente, Din rană curge sânge. Desprinsă din magie O viață mai dispare, Dar amintirea ei e vie Chiar de se pierde-n zare. Lumina a apus Și sufletul...
racoare
de mihai alexandru
potriveste-i un maner lunii, ce evantai frumos!
Racoare
de Ioana Gegiuc Lungu
Luna rasarise din lanul de grau, Si-i lumina acum pletele balaie Ca un crestet de copil.Era racoare. Un tei isi legana trupul bolnav Si parca cerea indurare. Linistea era densa ca mierea Si picura...
răcoare deja
de Ursu Marian Florentin
nu mai știu când ai apărut poate din roua căzută departe dar țin minte bine destinul unor aripi de fluturi de noapte nu țin bine minte dacă norii sau pașii tăi erau trecători am învățat doar că...
Răcoarea focului
de Stelian STANCU
Mari vâlvătăi pornesc din jar, trosnind al lemnelor hotar În forme care mai de care, forme geometrice pe care De vrei tu poți a le deosebi, în cercuri, romburi sau fie ce o mai fi. Dar repede îți pui...
Răcoarea timpului
de Pandele Maricica
Îngheață secundele dinăuntrul meu. Timpul mă învăluie cu aripile-i Fără să mă atingă. Doar o adiere de vânt îmi mângâie simțurile Și mă trezesc pentr-o clipă. Îngheț din nou așteptând Momentul...
Răcoarea meduzelor
de Paul Gorban
în sufletul meu s-au adunat cirezi de elefanți și greutatea lui mă apasă când ochii mi-i aplec la rugăciune. e prea multă iarbă. e prea mult muget să mai pot unge ugerul de fată mare. când voi fi...
Racoarea undelor adanci
de Raniosu Pompilia
Sa suferi mereu cum sufera marea Si cate suflete plang odata cu ea; E singura si totusi are un ideal deasupra, La fel si pestii dintr-nsa. Sa spulberi vise cu valuri e greu, Caci undele patrund in...
Răcoarea
de Dafina David
Sunt mai bune decât mine. Să mă vezi, totuși, trecând pe stradă, goală pușcă, îmbibată de aerul ars- mă lasă să stau așa, sforile nopții să fie învelișul meu, cărarea să mi-o sap înainte cu...
Răcoarea dimineții curge-n carne
de Ștefan Petrea
Răcoarea dimineții curge-n carne Și-n suflet făurește diamante De rouă boabe, zorilor amante Alungă iadul și pe cel ce-n coarne Coșmarul poartă, gânduri degradante. Și soarele lin raze-a prins să...
răcoarea de rouă
de holobaca gheorghe
se lăfăie luna-n oglindă pe lac precum răcoarea de rouă pe iarbă pulsează zorii în răbdarea albă din altița meșteșugită de ac exodul sigur din ursita oarbă învinge mirajul somnului din mac Ofelia-și...
E răcoare azi
de Mihaela
Buzele puțului din fața ușii bâlbâie un suspin. Pe-o voce asudată, îmi azvârle neghiobii calde, dar senile, ce râd de propriul lor ecou, sprijinit de uscăciunea peretelui de priviri. E răcoare azi în...
Pe răcoare
de Danut Gradinaru
Se trezesc diminețile în miros de cafea, cu ferestre deschise să ne inunde, aleargă ultimile vise ce zac rătăcite efemer; ele sunt așa, mult mai grăbite. La capătul pământului mândrul soare trasează...
despre răcoare
de ștefan ciobanu
pe sub cerul lăsat de pomană priveam la omul care venea spre mine înotând prin pământ mă gândeam cu ce cuvinte să-l întâmpin sau ce flori să îi plantez în drum pentru a i se agăța de frunte la orice...
Pe răcoare: Madonna cu vin în loc de cafea
de marin badea
E buhăită. Buza de jos o are crăpată. A venit într-un suflet. A văzut, de la colț, unde e birtul, că am oprit la aria ei. Până să apară, toată înfofolită, ne-am făcut de lucru prin odăi. Dar numai...
Cozma...din fericire (la)răcoare
de Eugen Galateanu
Pe Cozma l-au eliberat Și l-au rearestat apoi Aleșii își bat joc de noi Păi nu e prost cin\'i-a votat ?