"Puteam să fiu un dandy brit..." – 20169 rezultate
0.03 secundeMeilisearchCiprian Simut
-nascut in 1983 pe 5 mai, in Oradeea -clasele 1-4, terminate la Scoala Generala nr 16, -clasele 5-8 la Liceul Aurel Lazar, -clasele 9-12 la Liceul Teologic Baptist Emanuel, toate in Oradea... M-am nascut intr-o familie de oameni simpli, dar cu o baza etica, spirituala si morala atat de solide incat nu puteam sa trec prin cei cativa ani de viata fara sa fiu si eu zidit pe aceasta stanca! Mama, tata, fratele meu imi sunt forta, ghid, suflet, incurajare, dragoste, lacrima, indurare, zambet, eliberare...imi sunt familie! De curand viata a primit o noua infatisare cand fratele meu s-a casatorit si acum am si un nepotel! Cei care sunt in situtia mea ma inteleg! Hobby-ul meu este cautarea, iar dupa ce caut imi gasesc implinire in cuvant, desen, gand, imaginatzie, prietenie, durere, bucurie, in adiere, in suspin, in incercari, in lacrimi, in privire...iar acum caut DRAGOSTEA! ...si iata: viata continua sa suspine, continua sa cante, continua sa... traiasca...
6 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
Monica Berceanu
" nu sunt nimic din ceea ce am vrut sa fiu \ dar fiindca m-am nascut fara sa stiu \ raman \ acelasi care sunt " .... Scriu pentru ca vorbele imi mor inainte de a fi rostite ... scriu pentru ca gandurile mele sunt hoinare ale trecutului si ale viitorului ... nevrand sa pierd nimic din ceea ce iubesc , din ceea ce respir ... din ceea ce traiesc ... nu ma intrebati cui scriu , de ce si cum ... nu as putea sa va raspund niciodata ... poate va regasiti in povestile mele ... poate doar cititi si ma compatimiti ... poate doar radeti ironic ... va las ... nimeni nu ar putea intelege vreodata povestea sufletului meu ... stiu numai eu adevarul clipelor , adevarul minciunilor si al ascunsului ! ... pentru mine exista un singur suflet ... un singur nume si un singur vis ... si totul se topeste in cuvinte ...! si totusi .. Tu stii ce vreau sa spun ... !
48 poezii, 0 proze
Cheap Thrills
"Eu sunt multi, mă înțelegi? S-ar putea să fiu nemăsurat de mulți (Nesățioasă mulțime!)Nici unul nu știe despre altul și asta deranjează...Nu numai alături de mine, nici măcar în mine însămi nu vreau să am un confident. Din cauza asta, în viață sunt mincinoasă (adică tăcută, și când sunt silită să vorbesc - mincinoasă), deși, într-o altă viață, trec drept una care spune adevărul, și așa și sunt. Nu pot să împart." (Țvetaieva)
1 poezii, 0 proze
LRLupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
IOistode oana
Eu sunt...trebuie sa fiu..o femeie puternica. Viata e asa cum e...asa cum ti-o faci...de aceea trebuie sa ne ridicam, sa mergem mai departe, sa razbim asa cum putem si sa daruim pt a primi inapoi. Viata e un dar si eu nu vreau s-o risipesc fiind deprimata sau urland dupa fantome...Vreau sa ma bazez pe mine, pe forta mea launtrica...vreau sa fiu puternica si optimista!!! Am scris asta pentru ca atunci cand simt ca nu mai pot, citesc randurile astea si prind puterea sa merg mai departe.Poeziile mele sunt triste, ironice, insetate de iubire si utopii. E un mod de-al meu de a evada...un mod prin care alung ceea ce e trist spre poezii, ca sa nu-l pastrez in realitate.
5 poezii, 0 proze
Veronica-Maria Moroaca
Despre mine aș putea scrie multe sau nimic...Aleg să scriu că îmi place foarte mult să scriu, atât de mult că uneori, când nu am la îndemâna o foaie și un creion, scriu cu gândul. Averea mea îmi sunt cuvintele așternute și născute din gândurile mele. Încerc să fiu astfel cel mai bogat om...Și poate aș fi, de-aș ști să inving și să câștig timpul...
5 poezii, 0 proze
HSHelena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
DMdan moldovan
Mă numesc Dan Moldovan,sunt din Mediaș și sunt student la Facultatea de Filologie a Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia...Îmi place ceea ce fac și sper ca într-o zi o să devin un profesor bun. Nu pot să spun că îmi place în mod special poezia de niciun fel...dar, totuși nu pot să fiu de acord cu ceea ce se scrie în momentul de față. Tocmai de aceea...scriu doar pentru a trage un semnal de alarmă... S-ar putea ca în curând să rămânem fără poezie națională...
7 poezii, 0 proze
VMVasile Militaru
Născut: 19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov Decedat: 8 iulie 1959, Închisoarea Ocnele Mari, județul Vâlcea De la Vasile Militaru ne-au rămas puține date biografice. Ultima perioadă a vieții i-a fost ostilă. Multe decenii a cunoscut aprecieri glorioase, iar în final o înfrângere totală, nemeritată. Nu putem aprecia că a fost un poet vioara întâi, și nici nu vrem să arătăm ce înseamnă martir, căci două generații au trăit - în diferite forme - teroarea regimului comunist. Dorim doar să punem în lumină adevăratul om Vasile Militaru prin poezia sa, corectând neavenita apreciere a lui G. Călinescu ce nu vedea în el decât "...autorul unor fabule triviale... de un succes extraordinar" (Istoria Literaturii Române, pag. 937, Editura Minerva, București, 1986). Fiu de plugar, născut în anul 1885 în comuna Dobreni din județul Ilfov, este atras, explicabil, de mirajul Bucureștilor, ca fiii de țărani din romanele semnate mai târziu de Marin Preda. Debutează cu versuri în revista Literatură și...
25 poezii, 0 proze
Puteam să fiu un dandy brit...
de Șerban Foarță
Puteam să fiu un dandy brit pe vremea unui rigă George, de vagi aleanuri adumbrit ca de rumoarea unei orgi,- chiar dacă Gainsborough m-ar fi vrut rob violei lui da gamba... M-aș fi privit întreaga zi...
Þuica lu’ Păsărilă
de Liviu Gogu
– Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ să fii Păsărilă!... înjură fără contenire, Petre Clăpăugea, învârtindu-se ca o curcă-n buruieni, prin curtea propriei gospodării. Deși-i vine să urle-n...
Când toate pleacă și vin din pasere
de Daniela Șontică
Prin recentul volum „Pământ nicăieri”, publicat la Editura Semne, Florian Silișteanu vine în fața cititorului actual de poezie cu un bagaj important de metaforă veritabilă, redeschizînd gustul pentru...
Spectacolul Dianei (III)
de Mihaela Rascu
Eva Tibori. În orice direcție s-ar fi învârtit, auzea același nume. Eva Tibori, artist plastic. “L-am văzut pe Theo cu Eva Tibori la multe sindrofii, sunteți prieteni de familie?”, “ Tu...
Prețul singurătății
de Bogdan Butariu
Au urmat zile limpezi. Stingherită la început de prezența copilului, pe care nu-l putea suferi, Cosmina izbuti să se prefacă atât de bine, încât Mitruț fu convins că discuțiile dintre ei se născuseră...
Ironia soartei (III)
de Corneliu Traian Atanasiu
Chemarea destinului “Vino, de nu fluxul stelar va scade, ia-o spre răsărit spre-a ocoli sfîrșirea. Acum! Căci acul Tremură în suflet!… Nu-mpiedica potopul stelelor, nici ce va să fie.” Odată...
Balada Cavalerului Mărgărit
de Tudor George
O clipă numai, dacă s-ar putea Cu mâini de forceps care pruncu-l naște În palmă, ferm, să prind gândirea mea – Ca prinsă-n țest zvâcnirea unei broaște, O clipă, numai, dacă-n cer privind Văd norii...
Căsătoria – o tranzacție financiară
de Raluca Oana Helgiu
De când l-am cunoscut pe Mihai Sbarcea mi-am dat seama pentru a nu știu câta oară că, a te mărita, nu înseamnă altceva decât să știi să te vinzi. Acum depinde și de soț. Căsătoria o poți face pe bani...
a fost odată o femeie care isi tăia singură cordonul ombilical
de angela furtuna
poveste despre abandonarea strugurilor. orbirea. toamna sosea cu ceremonie. via ruginiu albastră își etala opulența. frumusețe sălbatică învinsă. lasoul dimineților potolea cu greu roșieticele nopți...
Să n-o săruți pe Isabel
de Somesan Sergiu
Să n-o săruți pe Isabel Sergiu Someșan Se pare că petrecerea a fost o adevărată reușită; cel puțin așa m-au asigurat toți cei care la sfârșitul ei mai puteau să-și exprime cât de cât coerent...