"Probabil destinul" – 19017 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
AAAndrei Albu
Probabil că momentan ascult Andrieș, sau Pink Floyd, doar așa… ca să imi aduc aminte ca poezia nu trebuie să fie nici vulgară, nici rece, nici complicată, nici macabră nici horror. N-am publicat încă nimic. Mai am destulă cafea și răbdare. Dacă vrei mă mai gasești și aici: amfitrion84@yahoo.com . “Marea Neagră e albastră Și pe mal cartofi prăjiți, Domnișoară, dumneavoastră Ce culoare vreți să fiți? Eu v-aș sugera Doar puțin grena Și nimic altceva.” (Alexandru Andrieș- Culori)
43 poezii, 0 proze
KTkisgyorgy tibor
probabil
11 poezii, 0 proze
Maria Lazar
Probabil nu as fi inteles niciodata poezia daca nu as fi iubit viata.
19 poezii, 0 proze
Robert
probabil ca daca as putea m-as intorce in timp atunci cind romantismul era mult mai apreciat astazi....
1 poezii, 0 proze
Corina Pascalu
Probabil ca ar trebui sa vorbesc despre viata mea. Mi-ar placea sa stau la taclale si sa povestesc intamplarile vietii mele... insa nu stiu sa scriu biografii sau autobiografii. As fi hazlie. Dar am totusi 25 de ani si sunt profesoara.. probabil ca multi altii de pe acest site. Predau engleza si romana. As vrea sa nu fie nevoie sa parasesc aceasta tara vreodata. Dar probabil ca o voi face...
2 poezii, 0 proze
GAgeorge avram
probabil că biografia poate fi pusă sub semnul alterității, al limitelor inter-zise. dar ea se sustrage necontenit, trasând un spațiu deschis rătăcirii și răbdării. re-capitularea publicării și recunoașterilor nu ar face decât să disloce. prin urmare o las să se desfășoare nespus, să facă jocul în care respirația ritmează. e mai mult bio decât grafie: născut în sud, crescut la țară școala în Tg-Jiu, până în 1999 licență în Filosofie și master în Studii Europene 2003/2005 Cluj-Napoca debut publicistic în 1994 membru fondator al ONG-ului "Inițiativă și Acțiune", cu scop umanitar 2005 specializat în resurse umane. contact: jorj_pi@yahoo.com
127 poezii, 0 proze
LSLuis Sepulveda
Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...
4 poezii, 0 proze
Simona Neacsu
Probabil nimic special pentru cei care vor citi asta. Sunt studentă. Și îmi place să scriu poezii.
1 poezii, 0 proze
DRdiana r.
cel mai probabil dincolo de a fi antipatica tot antipatica sunt
4 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
Probabil destinul
de elena gheorghiu
Probabil destinul ridică pe oameni pe scaun de zei sau semeni de rând. Chiar dacă există proteste și pichete din partea unor oameni fără valoare, destinul îi pune la colț pe coji de nucă. Nu le...
Somn
de Ion Nedelescu
Noaptea nu cântă, noaptea nu strigă Coboară o linște care intrigă Când mergi să te culci, parcă treci niște porți Calculează din vreme ai norocului sorți Parcă pleci la o luptă, oare știi că...
simplă aritmetică
de Dumitru Sava
mă-ntrebi copile ce e viața asta păi tocmai de-aia noi ne naștem singur fiecare să o descoperim din cele ce-am aflat eu până-acum pot să-ți răspund – o simplă aritmetică probabil acesta e destinul...
înainte de a descifra geometria destinului
de Calotescu Tudor Gheorghe
te-aș întreba doamne despre prima zi de ce a trebuit să faci mai întâi lumină probabil că întunericul era deja și cuvântul doamne poate că înaintea lui a fost un gând că lumea ta nu e făcută din...
înainte de a descifra geometria destinului
de Calotescu Tudor Gheorghe
te-aș întreba doamne despre prima zi de ce a trebuit să faci mai întâi lumină probabil că întunericul era deja și cuvântul doamne poate că înaintea lui a fost un gând că lumea ta nu e făcută din...
destinul ningea în sens interzis
de Ursu Marian Florentin
undeva cerul încerca să se înfiripe din noapte, zorii erau târzii, târzie era și luna s-o mai cuprind, coroane de mesteceni se învârteau deasupra unei conjurații a tăcerii, noi încercam să ne ținem...
Destinul?
de Oana
Am citit odata pe un forum ca cineva filosofa legat de destin si se intreba daca destinul era cel care facuse ca el sa invete sa inoate, pentru ca dupa multi ani sa salveze pe cineva de la...
Destinul e în fund
de Adrian Constantinescu
Așa. Bea și lasă zațul pe fund. Ai băut? Stai așa. Dă ceașca încoa’ la mine. Buun. Acuma bagă degetul mare și pune-l pe fundul ceștii. Apasă. Gata. Ia să vedem. Se face că pleci într-o călătorie. Nu...
Forța destinului
de Nicolae Diaconescu
Forța destinului Nu judeca pe alții, îmi spunea mama când eram copil, să lăsăm asta în seama lui Dumnezeu. Și nici nu te mai lua la trântă cu fetele! Au trecut anii și am uitat de povețele ei. Vineri...
Chemarea destinului
de Marian Malciu
Ofițerul s-a cutremurat deși, în activitatea desfășurată la unități teritoriale, avusese destule cazuri cu mult mai grave de cercetat, inclusiv crime comise cu mare violență și sadism. Semnele erau...