"Praznic refuzat" – 849 rezultate
0.02 secundeMeilisearchpatricia megiesu & El, Pepenele
neimportant, dar studii de chimie alimentara, divortata; insurat a treia oara, 5 copii, contabil si paznic la harbuzerie
1 poezii, 0 proze
PETRU SCUTELNICU
· Născut la 15 iunie 1957 în Tg. Mureș · Facultatea de Mecanică, Cluj-Napoca (1983) · Debut: în revista Vatra (1972) · Debut editorial : Paznic la floarea de măceș, poeme, Ed. Plumb, Bacău, 1996 · A mai publicat : Amenințarea cu viața, poeme, Ed. Plumb, Bacău, 1998, Viața de unică folosință, poeme, Ed. Plumb, Bacău, 2002 · Membru al Uniunii Scriitorilor din România(1999) · Premiul George Bacovia al revistei Ateneu (2001) · Premiul Uniunii Scriitorilor Filiala Bacău (2002) · Antologat în: POEZIA PÃDURII, RADU CÂRNECI, EDITURA ORION, BUCUREȘTI, 1998 · SCRIITORI ROMÂNI MUREȘENI, ANA COSMA, BIBLIOTECA JUDEȚEANÃ MUREȘ, 2000 · SCRIITORI BÃCÃUANI, EUGEN BUDÃU, ED. PLUMB, 2001 · ANTOLOGIA POEȚILOR ARDELENI CONTEMPORANI, EUGENIU NISTOR, IULIAN BOLDEA, EDITURA ARDEALUL, 2003 · BACÃUL LITERAR, EUGEN BUDÃU, IAȘI, EDITURA UNIVERSITAS XXI, 2004 · SCUTELNICU PETRU STRADA ENERGIEI, BLOC 36, SCARA A , APARTAMENT 8, BACÃU, ROMÂNIA, TELEFON 0234/524897, E-MAIL scutelnicu_petru@hotmail.com, site...
1 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la "ciorchinul de negi" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului),...
70 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Jon Silkin
John Silkin s-a născut la Londra în 1930.Urmează studiile la colegiul Wyclieffe și Dulwich.Jurnalist în anul 1947 iar după terminarea stagiului militar,lucrează ca muncitor apoi profesor de engleză pentru studenții străini.Își completează studiile universitare de engleză la Universitatea din Leeds pe care o absolvă în 1962. Volume publicate: -1954-Împărăția liniștită -1958-Reordonarea pietrelor -1961-Natură cu om -1965-Poeme noi și selectate -1966-Iarba din Amana -19671-Principiul apei -1974- Micul paznic al timpului -1976-Psalmii și prada lor -1980-Poeme selectate -1980-Gurney, o piesă în versuri -1985- Pășunea corabiei -1987-Poezia omului angajat-antologie -Fondator și conducător al revistei literare STAND MAGAZINE jon Silkin este și un reputat critic literar, publicând o carte despre poeții primului război mondial. Premiul Geoffrey Faber Memorial Prize pentru volumul Nature whit Man.
0 poezii, 0 proze
Dumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
Praznic refuzat
de kuttesch rudolph
Ce caut eu aici? Sunt al nouălea chemat la praznicul de taină, („de trei ori Sânta Treime…” gândesc cu voce tare). Cât mister să fie în ăst cerc strâmb, aplecat acum, caraghios peste umărul meu,...
Kilometrul 16 plus 250
de rechesan gheorghe
Gellert așeză delicat, cu două degete, paharul gol pe tăblia mesei. Cu stînga apucă mînerul carafei din sticlă și umplu paharele pînă aproape de buză cu vinul ruginiu, amărui, cu aromă de fructe. Își...
De ce pot fi acuzat?
de L. R.Claudia
De ce pot fi acuzat? Bălăioară și cuminte Cade raza cea fierbinte Drept pe sânul ei ca mărul Care îmi stârnește dorul. Cum să pot să stau de piatră Când frumoasa Cleopatră Are-un decolteul obraznic...
Nici viață, nici moarte
de Boris M. Marian fără minus
Nici viață, nici moarte Nici viață, nici moarte, Nimic nu e sigur, șoptește profesorul, are o unghie cât o mistrie, și-o înfige în gât, sângele, roșu binefăcător se revarsă pe coridoare, pe scările...
Epigrame trimise la Vișeu - 2013
de Chitul Grigore
Tema : „ Cine are urechi de auzit, s-audă ” 1.Unor cântărețe în curs de afirmare Sunt azi starlete la tot pasul, Dotate cum a vrut natura: Pe câteva le-ajută glasul, Pe restul le ajută… gura! 2....
Orasul ateu
de Tiberiu Lovin
Victoria, fostul oras ateu de Tiberiu Lovin, Florina Zainescu Bisericile mobile au sfaramat lacatul ateu Cu un curaj nebun, un simplu paznic s-a opus comunistilor care au interzis constructia de...
Gardul dintre lumi
de ovidiu cristian dinica
Ilie era un om dârz. Bolovănos, cu mâini crăpate de muncă și o privire tăioasă, vorbea puțin și apăsat. Nu-i plăceau vorbele goale, nici oamenii care le rostesc. Era aspru, dar nu rău. Se izolase cu...
Cum dăm/luăm de pomană ?
de Eugen Galateanu
Nu cred că voi primi puncte, la trecerea dincolo, pentru cât de generos am fost în viața aceasta. Dau pomană (sau de pomană- care este expresia exactă ?) în mod selectiv- nu sunt așa de darnic cum ar...
A treia bancă - Epilogul... epilogului
de Laurențiu Orășanu
Scriu la doi ani de la apariția cărții. Nici acum nu sunt sigur dacă voi adăuga, la sfârșitul cărții, Epilogul și acest Epilog la Epilog. Vigilante – nea Vasile – nu s-a lăsat până nu a dotat curtea...
Timpuri și destine
de valeriu danalachi
Într-o zi de toamnă, departe de linia frontului, la gară la Iargara s-a oprit un eșalon. De pe vagoanele deschise, drept pe pământ se descărcau mașini motorizate, de care mulți auzeau dar puțini...
Din memoriile Evei
de Atropa Belladona
A.B (ziarul Ziua): D-nă Eva, v-aș ruga să ne spuneți câteva cuvinte despre apariția dvs.în Rai. Eva: M-am născut prin geneză, varianta veche a ingineriei genetice. Mie mi-ar fi plăcut să ies din...
Revederea (7)
de Helia Rimoga
15 mai 1959 Dragă Puica, Am devenit un om trist, singuratic. Descurajarea mi se citește pe față. Deunăzi, în tramvai, m-a întrebat o femeie dacă mi-a murit cineva drag. „Chiar așa”, i-am răspuns:...
Poem
de Anghel Nicolae Alexandru
Sărută-mă pe frunte căci ochii minții dor! Adoarme-mă în suflet să par nevinovat! Închide-mă în tine și paznic îți voi fi! În clipa-n care codrii refuză a-ți șopti. Nu-i noapte mai urâtă ca-ntunecata...
