Căutare

Viata e un mare semn de intrebare. Povestea unui om se sfarseste intotdeauna cu "punct si virgula".

6 poezii, 0 proze

Marcus Cristian

new guy, am 15 ani și am început să scriu o carte (Povestea unui țăran (încă caut titlu)). aș vrea niște ajutor :) totuși, aș vrea ca - cartea să rămână propria mea creație. Așa că admini, vă rog, nu mi-o puneți la atelier. Vreau să o continuu singur, cu puțin ajutor din partea celorlalți membri agonia.ro (asta nu înseamnă că pot să îmi schimbe după plac povestea. accept doar comentarii ajutătoare). Mulțumesc anticipat!

2 poezii, 0 proze

Ruse Florian

Am reuşit să şterg aproape tot ce am postat pe aici. Nu ştiu de ce nu pot face să dispară şi ultimele 4 titluri rămase, adică : Zădărnicie, Povestea unui vânător, Nesfârșita toamnă, Lacrimi pe asfalt. Nu sunt decât un neînsemnat laic..., totuşi, dacă există vreun Dumnezeu pe meleagurile acestea, l-aş ruga să elimine şi aceste ultime 4 firimituri. Vă mulţumesc pentru găzduire!

2 poezii, 0 proze

Luis Sepulveda

Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...

4 poezii, 0 proze

Ion Minulescu

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu,...

172 poezii, 0 proze

Dem. Iliescu

Dumitru Iliescu (Dem. Iliescu) Bibliografie: "Piatra cu lilieci" (Buzău, 1931) Colaborări la ziare și reviste: Universul literar și artistic, Floarea de foc, Viața literară, Curentul, Carnet literar, etc. În manuscris: "Ofrandă pentru fata anonimă" Era un entuziast, care, ca mulți alții, s-a angajat în tinerețe în Mișcarea legionară, fiind un idealist iremediabil. Mai întâi ne-a povestit viața lui, anturajul și cele 7 minuni ale Buzăului, din care rețin doar două: Crângul (celebrul parc) și Vulturul Ilie. Apoi, povestea romantică a căsătoriei: ca tânăr avocat, avea 28 de ani și scria câte un articol în presa locală, cu caracter literar. Într-o zi se plimba prin parc și tocmai admira o fetiță care circula cu un caiet în brațe. Când a ajuns în dreptul lui, fata s-a oprit și l-a rugat să-i acorde puțin timp, cerându-i să citească manuscrisul unui roman și să-și dea cu părerea dacă poate fi publicat sau nu. Ulterior s-au căsătorit. Au început persecuțiile politice, care au culminat cu...

1 poezii, 0 proze

bizau

Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...

1 poezii, 0 proze

Carlo Collodi

1826 – 1890 Carlo Collodi este pseudonimul lui Carlo Lorenzini. Este un prozator italian care înainte de a deveni celebru autor de operă pentru copii a lucrat în ziaristică și a scris câteva comedii și romane. După 1875 se dedică literaturii pentru copii. În 1876 scrie cartea Giannettino iar acest personaj apare în mai multe povestiri. Din anul 1881 Carlo Collodi publică, timp de trei ani, în “Ziarul copiilor” – Povestea unei marionete. În anul 1883 publică celebrul volum “Le aventure di Pinocchio” – Aventurile lui Pinocchio, o carte care se adresează copiilor de toate vârstele. Succesul de care s-a bucurat apariția acestei povești dedicate copiilor a făcut să fie publicată în multe ediții și să fie tradusă în mai toate limbile pământului.

0 poezii, 0 proze

chirita

poveste trista inceputa odata de mult in tinerete si continua si acum la mijlocul unui timp aproape pierdut..........

2 poezii, 0 proze

Simon Salca

Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.

5 poezii, 0 proze

Povestea unui bidon

de elena gheorghiu

Pe satelitul Balica erau depozitate după cel de al treilea război mondial o serie de lucruri nefolositoare. Acestea erau: Sticla Stela, Canistra Cora, Damigeana Dora, Butoiul Toto și Bidonul Boby....

Povestea unui leu.

de elena gheorghiu

Un leu foarte supărat și jigărit pe nume Goguță, având bine tipărit în minte că nu mai are nici o valoare pe lume, s-a gândit să-și pună capăt zilelor, că și așa nu-i foloseau la nimic. Era singura...

Cîrciuma lui Bicuță

de Liviu Nanu

- Micăle, adu și tu două beri și o cafea, zise Săndel. Micăle este noua angajată a lui Bicuță, mică de statură, brunetă și slabă țîr. De fapt o cheamă Elena, dar toți clienții o strigă Micăle. Săndel...

Ploaia, zorii sunt tot ai noștri

de Dragoș Vișan

A plouat în averse, Sfântul Ilie ține mult cu Pământul, soarele are în zori casă mare de nori în care se mai observă noaptea casei comune Numai yankeii, nemțăloii și briții corsari de la Elisabeth I...

PoezieAtelier

Povestea lui Ogris

de Cucu Constantin

După câteva minute canonizante de luptat cu ea, Ogris se declară învins de mâncărimea insuportabilă și deschise ochii, hotărât să prindă muscoiul care, mai conștiincios decât un caporal din...

Atelier

oameni și vremuri

de nicolae tomescu

Le plăceau copiilor să meargă la film. Ce frumoasă era povestea acelui bebeluș voinic, care mergea de-abușilea, cu îndrăzneală, printre pericolele ce se iveau la tot pasul prin jungla luxuriantă!...

Oameni și vremuri 15

de nicolae tomescu

La film

de nicolae tomescu

PoezieAtelier

Insuratoare

de Octavian G. Mustafa

Însurătoare Motto: “Poate că dumneavoastră vă închipuiți c-am vrut, ca un fanfaron, s-o pedepsesc. Vă înșelați. Cred cu hotărâre că ea a vorbit din inimă, că a fost tot timpul sinceră. Mie mi-a...